Parlamentul European și Consiliul European au adoptat Recomandarea 2006/962/CE care îndeamnă guvernele UE să includă predarea și învățarea competențelor cheie în strategiile lor de învățare pe tot parcursul vieții. Recomandarea identifică opt competențe cheie care sunt fundamentale pentru fiecare persoană în cadrul unei societăți bazate pe cunoaștere. Aceste competențe cheie sunt prezentate ca rezultate ale învățării, elementul central al dezvoltării deoarece produce schimbări în cunoaștere și comportament.
Competentele cheie europene sunt ansambluri de cunoștințe, abilități şi atitudini care urmează să fie formate tuturor tinerilor pentru învățarea pe parcursul întregii vieți. Pe baza celor opt competențe cheie, urmărite pe tot parcursul programului de școlarizare, s-a structurat profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a:
1. Comunicare în limba română;
2. Comunicare într-o limbă străina;
3. Competențe matematice(A) și competențe de bază în științe și tehnologii(B);
4. Competența digitală;
5. A învăța să înveți;
6. Competențe sociale și civice;
7. Spirit de inițiativă și antreprenoriat;
8. Sensibilizare și exprimare culturală.
Competențele se formează la absolut toate disciplinele de studiu pe termen lung pe baza acumulării a numeroase abilități, priceperi, deprinderi, cunoștințe, prin studiul fiecărui obiect din programele școlare.
La disciplina școlară „Istorie”, competențele cheie se formează pe parcursul celor patru ani de gimnaziu în cadrul orelor de predare-învățare-evaluare, în număr de 2-1-1-2 ore pe săptămână, și prin activități de lucru individual sau în echipă, prin intermediul următoarelor competențe generale:
1. Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor şi reprezentărilor de timp şi spaţiu
2. Utilizarea critică şi reflexivă a limbajului de specialitate şi a surselor istorice
3. Manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-culturale
4. Folosirea autonomă şi responsabilă a instrumentelor necesare educaţiei permanente si a mai multor competențe specifice fiecărui an de studiu.
În rândurile de mai jos, prezentăm modul în care disciplina istorie contribuie la dobândirea competențelor cheie prin intermediul competențelor specifice. Apoi oferim un exemplu concret de formare a tuturor competențelor cheie la o oră de istorie. Astfel:
1. Comunicarea în limba maternă se formeaza prin:
– folosirea termenilor istorici cunoscuţi în situaţii noi de comunicare;
– realizarea unui discurs pe o temă pe baza informaţiilor oferite de surse;
– exprimarea argumentată a unor opinii, puncte de vedere, convingeri referitoare la un fapt/proces/personaj.
2. Comunicarea într-o limba străina se formeaza prin:
– identificarea informaţiilor oferite de surse straine cu privire la un fapt istoric;
– folosirea termenilor istorici cunoscuţi în situaţii noi de comunicare.
3. Competențele matematice(A) și competențele de bază în științe și tehnologii(B) se formeaza prin:
– exerciţii de analiză comparativă a faptelor din perspectivă temporală şi spaţială în contexte diferite de comunicare;
– precizarea timpului şi a spaţiului identificate în texte la prima vedere;
– interpretarea critică a informaţiilor oferite de surse istorice ;
– dezbaterea unor cazuri reale care implică prejudecăţi şi stereotipii;
– prezentarea relațiilor de cauzalitate în evoluția evenimentelor/ proceselor istorice.
4. Competența digitala se formează prin:
– folosirea motoarelor de căutare pentru a realiza un portofoliu de imagini, filme, fotografii, referitoare la teme specifice istoriei recente ;
– construirea unor mesaje publice pe o temă dată folosind resurse multimedia;
– realizarea unor studii de caz plecând de la informaţiile oferite de multimedia ;
– utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare rezolvării unei situaţii-problemă.
5. A învăța să înveți se formează prin:
– alcătuirea unui eseu pe baza unui plan de idei;
– realizarea unor dezbateri asupra unor situaţii-problemă folosind informaţii din surse care prezintă puncte de vedere diferite.
6. Competențele sociale și civice se formează prin:
– realizarea în echipă a unei prezentări cu mijloace digitale pe o temă dată ;
– elaborarea de eseuri şi texte folosind termeni specifici, resurse diferite ;
– stabilirea de sarcini de care favorizează învăţarea prin cooperare;
– rezolvarea în echipă a unor situaţii-problemă pe baza surselor.
7. Spiritul de inițiativă și antreprenoriat se formeaza prin:
– realizarea unor investigaţii din care să rezulte aspecte de viaţă cotidiană;
– elaborarea unor jurnale care valorizează experienţa participării la activităţi legate de trecutul unui spaţiu istoric/ al unei comunităţi umane;
– realizarea de prezentări/ proiecte care să promoveze anumite valori în funcţie de realităţile locale;
– alcătuirea unor proiecte pentru protejarea valorilor culturale din comunitate.
8. Sensibilizarea și exprimarea culturală se formează prin:
– elaborarea unor proiecte de istorie familială/ locală valorificând resursele oferite de istoria orală;
– alcătuirea unor proiecte individuale/ de grup care să prezinte tema „imaginii celuilalt”;
– realizarea de prezentări/ portofolii individuale sau pe grupe care să conțină fotografii, mărturii etc. care să surprindă diversitatea socio-culturală la nivel local/ regional/ național;
– alcătuirea unor proiecte pentru dezvoltarea comunității locale/ naționale valorificând diversitatea etnică, religioasă, culturală.
Acestea reprezintă doar o parte din elementele cu care istoria contribuie la formarea profilului absolventului de gimnaziu. În cele ce urmează, vom prezenta modalitatea prin care aceste competențe pot fi atinse la o lecție de istorie la clasa a V-a din cadrul unității de învățare Lumea romană – Fondarea Romei: istorie și legendă.
1. Comunicarea în limba maternă – abilitatea de a exprima și interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii, atât în formă orală, cât și scrisă
Fișă de lucru – Legenda întemeierii Romei. Cerințe:
a. Cum se numeau cei doi copii abandonați pe malul râului Tibru?
b. Cine i-a crescut?
c. Ce nume a primit noua cetate construită de ei? De ce?
2. Comunicarea într-o limba străina -abilitatea de a exprima și interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii, atât în formă orală, cât și scrisă – abilitățile de mediere (adică rezumarea, parafrazarea, interpretarea sau traducerea) și înțelegerea interculturală.
În cadrul fișei de lucru se folosesc unele denumiri în limba latină. Se alcătuiește o listă cu regii legendari ai Romei.
Elevii sunt rugați să caute informații pe internet despre simbolul romanității – Lupa capitolina – folosind Google Maps.
3. Competența matematică, științifică și tehnologică – buna stăpânire a aritmeticii, o înțelegere a lumii naturale și o abilitate de a pune în aplicare cunoștințele și tehnologia pentru a răspunde nevoilor umane percepute (precum medicina, transportul sau comunicarea)
Pe o axă a timpului, elevii trec regii legendari cronologic.
Elevii alcătuiesc un tabel în care introduc noțiuni legate de societatea romană: Patricieni – Plebei – Sclavi.
4. Competența digitală – utilizarea cu încredere și în mod critic a tehnologiei informației și comunicațiilor pentru muncă, timp liber și comunicare.
Folosind motorul de căutare Google elevii află informații despre instituțiile romane în perioada Romei regale.
5. A învăța să înveți – abilitatea de gestionare eficientă a propriei învățări, fie individual, fie în grupuri.
Prin învățarea prin descoperire- în cadrul fișei de lucru cu textul despre întemeierea Romei.
Căutarea informațiilor pe internet și filtrarea celor utile.
6. Competențe sociale și civice – abilitatea de a participa într-un mod eficient și constructiv la viața socială și de muncă și de a se implica în mod activ și democratic, mai ales în societățile din ce în ce mai variate.
Prin activități în echipă elevii identifică împreună pe hartă popoarele din Italia antică, locația Romei, distanța acesteia față de mare. Activitatea poate fi făcută ca un concurs – Cine termină primul…
7. Spirit de inițiativă și antreprenoriat- abilitatea de a pune ideile în practică prin creativitate, inovație și asumarea de riscuri, precum și abilitatea de a planifica și gestiona proiecte.
Lucrând în echipe, elevii vor realiza o expoziție virtuală cu tema Lupa Capitolina – simbol al romanității în Europa și în lume. Astfel vor identifica orașele europene unde se găsește simbolul latinității de mai sus și apoi se va realiza o fișă cu descrierea acestuia care va fi fixată pe o hartă. Acest lucru se va face pe un document colaborativ Google Slide sau pe Padlet sau in Livresq. Produsul finit va fi încărcat pe o platformă didactica pentru a fi folosit și de alți elevi.
8. Sensibilizare și exprimare culturală – abilitatea de a aprecia importanța exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor într-o varietate de medii, precum muzica, literatura și artele vizuale și ale spectacolului.
„Noi suntem urmașii Romei” – realizarea unui pliant cu toate orașele din România unde există statuia simbol a latinității. Pliantul va fi dăruit colegilor și membrilor comunității.
Deși la prima vedere competențele cheie pot fi greu de aplicat la clasă în sistemul de învățământ românesc, cu puțin efort este posibil, așa cum am arătat cu ajutorul exemplelor.
Bibliografie
www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Istorie.pdf