Într-o lume tot mai agitată, cu un ritm accelerat și provocări tot mai mari în domeniul educației și al sănătății mintale, muzica își păstrează rolul esențial de punte între emoție, echilibru și învățare, fiind mult mai importantă decât ar crede unii dintre noi. Dincolo de simplul act artistic, muzica are o istorie recunoscută clinic. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, muzicienii cântau în spitale pentru soldați traumatizați, observându-se efecte clare asupra stării lor mentale, iar astăzi este aplicată în spitale, centre pentru copii, azile, școli și cabinete de psihoterapie.
Terapia poate fi activă (când pacientul compune, cântă, bate ritmul etc.) sau receptivă (ascultare ghidată de muzică), în funcție de nevoi. Scopul nu este performanța artistică, ci vindecarea prin interacțiune sonoră.
În educație, meloterapia susține dezvoltarea emoțională a copiilor, îmbunătățirea concentrării, a stimei de sine și a comunicării, utilizată cu succes în întreaga lume, în special în lucrul cu persoane cu dizabilități, dar și în rândul copiilor tipici, pentru a crea un mediu școlar mai plăcut, deschis și creativ.
Dacă ar fi să vorbesc despre principalele beneficii ale muzicii în ceea ce privește educația și dezvoltarea copiilor, aș vorbi, în primul rând, despre faptul că meloterapia are puterea de a reduce stresul și anxietatea, deoarece muzica poate induce o stare de calm, scăzând nivelul cortizonului (hormonul stresului). La copii, acest efect este esențial mai ales în perioadele de evaluări sau tranziții. Un alt beneficiu este îmbunătățirea concentrării, ce ajută în special în liniștirea copiilor cu CES sau cu alte tulburări de atenție, iar stimularea memoriei poate fi și ea puternic influențată de această formă de terapie. De ce? Pentru că fundalul muzical poate spori reținerea informației, căci muzica este adesea asociată cu un moment sau o persoană, ori chiar o emoție. Astfel, aceste „ancore muzicale” funcționează ca un declanșator pentru reamintire și pot fi extrem de utile, mai ales în învățământul special. Un alt beneficiu este creșterea stimei de sine și a exprimării emoționale – participarea la activități muzicale îi ajută pe copii să se exprime liber, fără teama de a fi judecați, și tocmai de aceea profesorii tind să implice copiii în cât mai multe activități, pentru a-i scoate din zona de confort și a-i ajuta să fie mai dezinvolți.
Am simțit pe propria piele puterea pe care o are muzica asupra copiilor. Școala noastră a fost implicată anul acesta într-un proiect Erasmus+ în Cipru, desfășurat într-o școală cu o abordare modernă și creativă, în cadrul căruia am avut onoarea să particip. Acolo, am observat cu admirație cât de firesc și integrat era conceptul de muzică în procesul educativ zilnic, lucru care m-a surprins plăcut și m-a făcut să înțeleg importanța unor astfel de activități artistice, alteori desfășurate spontan și dintr-o simplă pasiune.
În acea școală, profesorii nu așteptau orele de muzică pentru a introduce ritmul și sunetul în viața elevilor. Muzica era prezentă în pauze, în tranziția de la o activitate la alta sau chiar în timpul orelor obișnuite. Cumva, de fiecare dată se găsea timp de o „pauză muzicală”, mai ales atunci când se observa că atenția elevilor începe să se piardă, iar agitația își face simțită prezența. Într-una dintre zile, un profesor a adus găleți de tifăl și le-a oferit copiilor ocazia de a crea ritmuri prin percuție, transformând clasa într-un studio de sunet improvizat. Am fost uimită de lejeritatea cu care a putut renunța la jumătate de oră de predare, astfel încât să îi facă pe copilași să se simtă mai relaxați. Copiii erau absolut fascinați, li se citea bucuria și curiozitatea în ochi, voiau să cânte cât mai mult și cât mai bine și, fără să-și dea seama, învățau despre ritm, coordonare și lucrul în echipă, o lecție destul de importantă, chiar dacă nu mereu ne dăm seama.
Un alt moment memorabil a fost cel în care un profesor a luat chitara și a început să le cânte elevilor săi pentru a-i liniști. Au cântat împreună cu el, iar atmosfera creată a fost magică. La sfârșit, l-am întrebat dacă este chitarist, iar el a răspuns, ușor amuzat, „Nu sunt, dar pentru elevii mei mai devin câteodată și muzician”. În astfel de momente, între profesor și elevi se creează o legătură autentică, care aduce zâmbete și relaxare în întreaga clasă, fiind o demonstrație clară a faptului că muzica poate transforma o zi obișnuită într-o experiență emoțională valoroasă
Așadar, meloterapia este o resursă prețioasă în educație, cu rol de catalizator emoțional și social. Experiența trăită mi-a arătat că muzica, integrată natural în viața de zi cu zi a copiilor, poate contribui profund la dezvoltarea lor armonioasă, aducând liniștire, vindecare și învățare. Prin gesturi simple – un cântec, o percuție improvizată sau o sesiune de relaxare muzicală – profesorii pot schimba dinamica unei clase și pot aduce echilibru, încredere și bucurie, iar apoi își pot desfășura activitatea de învățare într-o atmosferă mult mai liniștită, elevii fiind mai implicați și mai atenți.
Cu alte cuvinte, într-o lume în care elevii sunt tot mai conectați digital, dar tot mai deconectați emoțional, muzica rămâne un limbaj universal prin care putem învăța să simțim, să ascultăm și să fim împreună. Mai mult de atât, când adesea se pune accentul tot mai mult pe teorie, este bine să ne amintim cât de benefic poate fi să lăsăm definițiile de o parte și să dăm drumul muzicii…la volum maxim.