Bullying-ul rămâne una dintre problemele persistente ale climatului școlar contemporan, cu efecte negative asupra dezvoltării socio-emoționale a elevilor și asupra siguranței mediului educațional. Articolul de față prezintă un exemplu de bună practică desfășurat cu ocazia Zilei Internaționale a Nonviolenței, în care s-au îmbinat discuția dirijată, vizionarea de materiale video educative și o activitate practică simbolică – „Copacul bunătății” – pentru a sprijini conștientizarea elevilor asupra formelor și efectelor bullying-ului. Demersul valorifică principii consacrate în literatura de specialitate privind prevenirea violenței școlare prin programe centrate pe climatul de clasă, dezvoltarea empatiei și implicarea activă a elevilor ca martori responsabili. Rezultatele observate la nivelul clasei – creșterea gradului de implicare, îmbunătățirea comunicării și reducerea comportamentelor agresive – susțin recomandarea de a integra astfel de activități în mod constant în programul școlar, ca parte a unei strategii coerente de prevenire a bullying-ului.
Introducere
Violența școlară, și în particular bullying-ul, reprezintă un fenomen amplu documentat, ale cărui forme – fizică, verbală, emoțională, relațională sau cibernetică – afectează deopotrivă victimele, agresorii și martorii. În România, amploarea fenomenului a determinat, în ultimii ani, atât cercetări dedicate (Bonea, 2019), cât și un răspuns legislativ explicit: Legea nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 a introdus violența psihologică – bullying ca formă distinctă de violență interzisă în spațiile de educație, obligând unitățile de învățământ să dezvolte mecanisme instituționale de prevenire și intervenție (Legea nr. 221/2019). Acest cadru normativ plasează responsabilitatea prevenirii bullying-ului nu doar la nivel individual, ci la nivelul întregii culturi organizaționale a școlii.
Cercetarea internațională confirmă faptul că programele școlare structurate de prevenire a bullying-ului au un impact măsurabil asupra climatului educațional. Meta-analiza realizată de Ttofi și Farrington (2011), care a sintetizat 44 de evaluări ale unor programe anti-bullying, a arătat o reducere medie a comportamentelor de bullying de 20–23% și a victimizării de 17–20% în urma implementării unor astfel de intervenții. Rezultate similare, deși mai nuanțate în funcție de context, au fost raportate de Bauer, Lozano și Rivara (2007) în evaluarea Programului Olweus de Prevenire a Bullying-ului, aplicat în școli gimnaziale. Dincolo de reducerea directă a comportamentelor agresive, programele de dezvoltare a competențelor socio-emoționale contribuie semnificativ la îmbunătățirea climatului de clasă: meta-analiza lui Durlak și colaboratorii (2011), realizată pe 213 programe și peste 270.000 de elevi, a evidențiat creșteri ale abilităților sociale și emoționale, ale atitudinilor prosociale și scăderi ale problemelor de comportament în rândul elevilor participanți.
În acest context, activitățile experiențiale – discuțiile ghidate, vizionarea de materiale video și exercițiile simbolice de grup – se dovedesc instrumente pedagogice eficiente pentru conștientizarea efectelor discriminării și excluderii. Un reper consacrat în acest sens este exercițiul „Blue Eyes – Brown Eyes”, dezvoltat de învățătoarea americană Jane Elliott și documentat de Peters (1987), care a demonstrat modul în care etichetarea și tratamentul diferențiat pot genera, într-un timp scurt, efecte emoționale și comportamentale semnificative la copii, oferind un cadru accesibil pentru discutarea empatiei și a respectului față de diversitate. Lucrarea de față valorifică aceste principii – informare, exprimare emoțională ghidată și simbolizare colectivă – într-un exemplu de bună practică aplicat la clasă, cu ocazia Zilei Internaționale a Nonviolenței.
Prevenirea și combaterea bullying-ului reprezintă o prioritate a educației contemporane, având în vedere impactul negativ al comportamentelor agresive asupra climatului școlar și asupra dezvoltării socio-emoționale a elevilor. Lucrarea de față prezintă un exemplu de bună practică implementat cu ocazia Zilei Internaționale a Nonviolenței, evidențiind metode interactive, activități de dezvoltare socio-emoțională și modalități eficiente de promovare a unui climat școlar pozitiv.
Fenomenul bullying-ului se manifestă tot mai frecvent în mediul școlar, sub diverse forme de violență fizică, verbală, emoțională sau relațională. Școala are un rol esențial în prevenirea acestor comportamente prin promovarea valorilor morale, a empatiei și a comunicării nonviolente.
Activitățile desfășurate cu ocazia Zilei Internaționale a Nonviolenței au avut ca obiectiv principal conștientizarea elevilor asupra efectelor negative ale violenței și bullying-ului, dezvoltarea abilităților socio-emoționale și formarea unor comportamente prosociale.
Metode interactive și activități desfășurate
Discuție dirijată – „Violența și bullying-ul”
Activitatea a debutat cu o discuție dirijată despre conceptul de violență, utilizând metoda ciorchinelui, realizată pe tablă. Elevii au identificat diferite forme ale violenței, cauzele apariției acesteia și efectele asupra celor implicați.
De asemenea, s-a discutat despre fenomenul de bullying, modalitățile de recunoaștere a acestuia și comportamentele adecvate în situații problemă, subliniindu-se rolul martorilor și importanța solicitării ajutorului. Activitatea a încurajat exprimarea liberă a opiniilor și dezvoltarea gândirii critice.
Vizionarea de materiale video educative
Pentru consolidarea mesajului transmis, pe tabla interactivă a fost prezentat un material video educativ despre violență, adaptat vârstei elevilor, urmat de discuții și clarificări.
Ulterior, elevii au vizionat un material video inspirat din experimentul antirasism realizat de Jane Elliott – „Blue Eyes – Brown Eyes”, adaptat nivelului de înțelegere al acestora. Prin intermediul acestui material, elevii au conștientizat efectele discriminării, etichetării și excluderii asupra relațiilor interumane, fiind stimulate empatia și respectul față de diversitate. Elevii au fost încurajați să își exprime sentimentele și opiniile referitoare la materialul urmărit.
Activitate practică – „Copacul bunătății”
Activitatea s-a finalizat cu realizarea unei activități practice pe flipchart, intitulată „Copacul bunătății”. Fiecare elev a lipit două post-it-uri: unul conținând un cuvânt reprezentativ pentru tema nonviolenței și unul cu o faptă sau atitudine nonviolentă.
Produsul colectiv realizat a avut un puternic rol simbolic, contribuind la consolidarea comportamentelor pozitive și la responsabilizarea elevilor în menținerea unui climat școlar armonios.
Activitățile desfășurate au avut un impact pozitiv asupra elevilor, favorizând comunicarea deschisă, cooperarea și reducerea comportamentelor agresive. Elevii au manifestat interes crescut, implicare activă și o mai bună înțelegere a importanței respectului reciproc.
Implementarea constantă a unor astfel de activități contribuie la construirea unui climat școlar sigur, incluziv și prietenos.
Concluzii
Combaterea bullying-ului presupune colaborarea eficientă între școală, familie și comunitate. Informarea părinților, organizarea de activități comune și colaborarea cu specialiști (consilier școlar, psiholog) reprezintă soluții eficiente pentru prevenirea comportamentelor violente și susținerea dezvoltării armonioase a elevilor.
Exemplul de bună practică prezentat demonstrează că utilizarea metodelor interactive și a activităților socio-emoționale contribuie semnificativ la prevenirea și combaterea bullying-ului în școală. Mesajul „Fii prieten, nu agresor!” devine astfel un principiu educațional aplicat, care sprijină formarea unor relații sănătoase și a unui mediu educațional pozitiv.
Bibliografie
Bauer, N. S., Lozano, P., & Rivara, F. P. (2007). The effectiveness of the Olweus Bullying Prevention Program in public middle schools: A controlled trial. Journal of Adolescent Health, 40(3), 266–274.
Bonea, G. V. (2019). Agresivitatea și violența în școlile din România: bullying și mobbying. Calitatea vieții, XXX(1), 59–75.
Durlak, J. A., Weissberg, R. P., Dymnicki, A. B., Taylor, R. D., & Schellinger, K. B. (2011). The impact of enhancing students’ social and emotional learning: A meta-analysis of school-based universal interventions. Child Development, 82(1), 405–432.
Legea nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, privind violența psihologică – bullying, publicată în Monitorul Oficial al României.
Peters, W. (1987). A Class Divided: Then and Now (ed. extinsă). Yale University Press.
Ttofi, M. M., & Farrington, D. P. (2011). Effectiveness of school-based programs to reduce bullying: A systematic and meta-analytic review. Journal of Experimental Criminology, 7(1), 27–56.