Elanul creator sau atitudinea creativă beneficiază atât de factori favorizanți, cât și de obstacole sau blocaje în calea creativității. Aceste blocaje sunt nocive procesului de creație, iar educatorul, cel care petrece mult timp în mijlocul copiilor, le poate veni acestora în ajutor doar cunoscând blocajele elevilor.
De-a lungul anilor, au existat preocupări pentru identificarea principalilor factori care blochează manifestările creative ale elevilor. Una dintre tipologii este cea oferită de Ana Stoica, conform căreia există:
a) Conformismul, „ca presiune venită dinspre exterior pentru supunerea la normele acceptate și pe de altă parte ca tendință acționând dinspre interior, este ca o definiție a creativității prin ceea ce nu trebuie să fie. A accepta totul așa cum este și ți se oferă pentru a fi în rând cu lumea, pentru a nu te deosebi de ceilalți.” (Adrian Stoica, 1983, pag. 53)
„Conformismul este dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească în mod obișnuit. Cei cu idei neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare a gândirii inovatoare.” (Cucoș, C, 1998, p.55)
Dintre factorii favorizanți ai mediului social, E. Enăchescu (2015, p. 27), amintește:
- Cadru social de afirmare stimulativ și încurajator: concursuri, spectacole, expoziții, târguri ș.a.m.d;
- Condiții materiale și susținere financiară;
- Recompense, recunoaștere publică și sprijin moral;
Aceeași autoare remarcă și câțiva factori nefavorizanți ai mediului social:
- Pasivitate, lipsă de preocupare, competență îndoielnică;
- Condiții materiale precare și insuficiente;
- Sărăcie, marginalizare, indiferență;
Și Mihaela Roco (2004, p.109) amintește câteva blocaje de tip emoțional. Conform acesteia copilul se confruntă cu „teama de a nu comite o greșeală, cu teama de a risca să fie în minoritate, cu dificultatea de a schimba modul de gândire, cu dependența excesivă față de opiniile altora. ”
b) Critica prematură ,,este cu totul contraindicată în ședințele de stimulare a ideilor originale. Ea îmbracă forma observațiilor critice, restrictive și distructive din partea altora sau forma reprimării ideilor chiar înainte de a prinde contur. În cazul elevilor, acest blocaj își are principal sursă de alimentație în atitudinea profesorului, dar și în sistemul curent de control și de asemenea în caracterul autoritar al învățământului.” ( Stoica, A., 1983, pag. 58).
„Proveniența surselor de blocare este situată în exteriorul persoanei și se exprimă în factori de frânare a spiritului creativ și de perturbare a activității de realizare a unui produs de creație.” (Enăchescu E., 2015, p. 26). Autoarea este încrezătoare că „la vârsta copilăriei este greu de presupus că cineva ar fi interesat în vreun fel să ignore sau să întrerupă cu bună știință, adică să blocheze eventuale idei, fapte sau atitudini fanteziste ale unor copii.”