Profesorul găsește în școlile prezentului noi generații de elevi care au nevoie să fie atrași spre studiul istoriei prin facilitarea unui mediu de învățare adecvat pentru descoperirea de noi cunoștințe, de formarea de noi deprinderi și abilități practice, dezvoltarea gândirii logice și a creativității. Multe dintre obiectivele profesorului de istorie pot fi atinse cu ajutorul experienței dobândite pe parcursul carierei didactice, inclusiv prin folosirea la clasă a unor metode de predare observate în urma vizitelor de studiu de tip job shadowing, cum sunt: utilizarea tehnologiei de realitate virtuală (VR), învățarea pe bază de proiecte, vizita de studiu.
Articolul prezintă trei metode de predare, observate în timpul participării la activitatea de tip job shadowing, organizată de Istituto Comprensivo Perugia 3, Perugia, Italia în cadrul Proiectului Erasmus+ 2022-1-RO01-KA121-SCH-000060268, alǎturi de alți trei colegi de la Şcoala Gimnazialǎ „Mihai Viteazul” Târgovişte. Utilizarea tehnologiei de realitate virtuală are la bază tehnologia VR. Aceasta este foarte atractivă pentru elevi, aceștia putând intra în spații istorice variate unde interacționează cu obiecte „reale”, mult mai ușor de studiat decât pe ecranele plate. Călătoria elevilor se realizează în câteva secunde trcând prin epoci istorice diferite, vizitând edificii și așezări de mult apuse, analizând din toate unghiurile diverse tipuri de artefacte precum unelte, arme, veșminte, hărți sau bijuterii. Tehnologia VR este destul de costisitoare, dar modul în care transformă orice fel de lecție într-o explozie de uimire a elevilor, face să merite această investiție.
Profesorul folosește un soft instalat pe un calculator sau laptop cu ajutorul căruia transmite imaginile selectate care sunt însoțite de sunete și explicații științifice ajutătoare elevilor. Există și aspecte care trebuie urmărite cu atenție în cazul folosirii în predarea la clasă a tehnologiei VR. Este nevoie de o selectare prelabilă a elevilor care pot fi afectați de expunerea la acestă tehnologie, deoarece provoacă senzație de amețeală. Din acest motiv, selectarea elevilor capabili să reziste unor astfel de simptome și limitarea timpului de vizionare necesită o monitorizare atentă.
Învățarea pe bază de proiecte (Project Based Learning) este o metodă didactică modernă. Aceasta oferă elevilor posibilitatea să exerseze interdisciplinaritatea cât şi transdisciplinaritatea, să aplice și să integreze cunoștințele și deprinderile dobândite în orele de istorie, în parcurgerea etapelor proiectului. Această metodă oferă profesorului de istorie și elevilor săi informaţii cu privire la competenţele și progresul elevilor, dobândite pe durata desfășurării activității.
Prin metoda proiectului, profesorul de istorie provoacă elevii la cooperare și la asumarea unor roluri diferite în cadrul echipelor. Aceștia investighează sistematic și soluționează anumite situații problemă de natură istorică, de interes pentru aceștia. Subiectele proiectelor sunt propuse de profesor sau de elevi, iar rezultatele obținute sunt prezentate întregii clase sau unei audiențe mai largi (cadre didactice din școală sau de la alte școli, părinți, elevi de la alte clase, etc.). Exemplu de proiect realizat la clasă: Civilizațiile Orientul Antic – clasa a V-a
Context curricular
În formarea și dezvoltarea competențelor specifice disciplinei Istorie la elevi, profesorul trebuie să creeze situații de învățare și evaluare care să încurajeze munca independentă și colaborativă, astfel încăt să-i conducă pe elevi să își consolideze conținuturile ștințifice și soluțiile situațiilor problemă. Activitățile de predare, învățare și evaluare centrate pe elev, la disciplina istorie, plasează elevul în centrul activităților iar metodele interactive de grup, promovează interacțiunea dintre elevi și învățarea activă. Capitolul ”OrientulAntic”, face parte din programa de biologie pentru clasa a V-a și poate fi abordată la clasă printr-un demers didactic de evaluare prin metoda proiectului, având în această situație ca aplicație, posterul.
Titlul activitații: Orientul Antic
Disciplina + teme vizate Disciplina: Istorie; Tema vizată: Civilizații ale Orientului Antic
Vârsta elevilor/ clasa Clasa a V-a
Obiective educaționale ale activității: Să identifice particularitățile diferitelor civilizații ale Orientului Antic în vederea înţelegerii contribuției acestora la progresul umanității.
Scurtă descriere a activității – Exemplu de utilizare a metodei proiectului în activitatea de predare-învăţare a capitolului ”Orientul Antic”:
Profesorul organizează clasa în 7 grupe de câte 4 elevi. Fiecare grupă se organizează și pregătește materialul ce va fi folosit în clasă, la confecționarea posterului. Materialele vor fi pregătite la domiciliul elevilor și aduse lașcoală în ziua desfășurării lecției de evaluare. În timpul activității, membrii fiecărei grupe colaborează în vederea confecționării posterului. La începutul activității, elevii folosesc materialele pentru realizarea posterului, lucrează pe grupe. Sunt exemplificate cu ajutorul materialelor informații precum: așezarea geografică a civilizației antice, organizarea societății, exemple de construcții – poarta Iștar, grădinile suspendate, turnul Babel și alte contribuții ale civilizațiilor antice – scrierea cuneiformă, alfabetul fenician, cifrele indiene, praful de pușcă, busola, roata. A doua parte a activității constă în prezentarea posterului urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri pentru fiecare grupă în parte.
Evaluarea activității: Activitatea se evaluează prin expunerea posterelor în clasă sau pe holul școlii, în spații special amenajate în acest scop.
Metode aplicate (descriere) Proiectul, explicaţia, conversaţia, învăţarea prin descoperire
Materiale / Resurse necesare/ cerințe tehnice Imagini sugestive/desene confecționte de elevi, carioci/culori, hârtie colorată, carton, foarfecă, lipici, sfoară, scoci.
Link-uri utile manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Istorie/Uy5DLiBBUlQgS0xFVFQg51/#book/0-help
Vizita de studiu s-a dovedit a fi o activitate atractivă pentru elevi și foarte utilă în predarea istoriei. Trebuie menționat faptul că o veche atestare a localității și prezența urmelor de civilizație din epoci și perioade istorice cât mai diferite, sunt elemente care asigură atingerea obiectivelor unei activități de tipul vizitei de studiu. Din acest punct de vedere, orașul Perugia este avantajat de atestarea istorică plasată în epoca metalelor, în perioada de înflorire a civilizației etrusce. Paleta de obiective istorice care pot observate printr-o vizită de studiu, este variată: fortificațiile, porțile de intrare, cimitire și ruine ale edificiilor religioase ale civilizației etrusce; ruinele edificiilor civile și religioase ale civilizației romane; edificii civile medievale precum sediile breslelor, fântâna publică și apeductul, corpurile de clădire ale primăriei; orașul Assisi-patrimoniu UNESCO, cu edificii antice și medievale. Avantajat de prezența unor astfel de obiective istorice, profesorul de istorie poate muta cu ușurință desfășurarea orelor de istorie direct în mijlocul spațiului istoric cuprin în programa de predare a istorie.
Bibliografie
Lewis B. Scaffolding Instruction Strategies. The technique helps give students a solid foundation of various skills. www.thoughtco.com/ scaffoldinginstruction-strategies-2081682