EDICT

În cadrul Proiectului «Inițiativa „NOROC în Educație” – Inițiativa NOrvegiano – ROmână pentru Calitate în Educație», iniţiat de Fundaţia Terre des hommes Romania, am avut oportunitatea de a participa la o vizită de studiu în perioada 20-25 martie 2023 în Norvegia. Scopul vizitei a fost reprezentat de schimbul de experiență prin cunoașterea sistemului educațional din Norvegia, cu accent pe programele de tip after-scool din ciclul primar și gimnazial, și totodată, a măsurilor de reducerea a abandonului școlar în sistemul educațional norvegian. De asemenea, au fost discutate măsurile de sprijinire și incluziune socială în cazul copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și a comunității romă din școlile din Norvegia.

Proiectul NOROC va sprijin minim 650 de copii aflați în situație de risc de abandon școlar și 180 de copii cu cerințe educaționale speciale în 20 de şcoli din 5 județe din România( Olt, Gorj, Vâlcea și Bacău). Pe termen scurt, proiectul urmărește combaterea abandonului școlar și facilitarea tranziției de la un ciclul primar la gimnazial, și de la cel gimnazial la liceal pentru 650 de copii în situație de risc.

Datorită Fundaţiei Terre des hommes Romania, în calitate de profesor pentru activităţi de tip after-school în cadrul proiectului Noroc Iniţiativă in Educaţie implementat şi la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Orbeni, jud. Bacău,  timp de 4 zile am avut ocazia să cunosc  informaţii  despre sistemul educational norvegian.

Prima zi de vizită a fost a la sediul Institutului pentru Studii Internaționale Aplicate FAFO din Norvegia. Aici ne-au prezentat informaţii despre sistemul educaţional norvegian. Sistemul educaţional este împărţit în 4 niveluri de învăţământ:

• Învăţământul preşcolar (de la 1 la 6 ani), care nu este obligatoriu, dar părinţii au dreptul de a-i înscrie în sistemul de educație și îngrijire timpurie, întrucât grădinița este importantă pentru dezvoltarea lingvistică, socială și fizică a copiilor.
• Învăţământul primar (de la 6 la 13 ani) care durează 7 ani, din clasa întâi până în clasa a șaptea inclusiv.
• Învăţământul gimnazial sau secundar inferior (de la 13 la 16 ani) care durează 3 ani, din clasa a opta până în clasa a zecea inclusiv.
• Învăţământul liceal sau secundar superior (de la 16 la 19 ani) care durează 3 ani, fiind şcolarizare opţională.

Şcoala norvegiană merge pe principiul ,,Starea de bine a copilului ‘’( copilul în mediul şcolar trebuie să se simtă bine, să se simtă susţinut, încurajat, să înţeleagă importanţa venirii lui la şcoală şi să simtă că aparţine unei comunităţi). Elevul norvegian cât şi părinţii ştiu că EDUCAŢIA este importantă, de aceea toţi copiii frecventează şcoala.  În școala primară, elevii primesc evaluări fără note. Nu se pune accent pe evaluare, se pune accent pe SUCCES. Evaluarea se bazează pe PROGRES, nu pe notă. Educaţia până la  liceu este gratuită. Şcoala este obligatorie pană la ciclul secundar inferior (clasele primare şi gimnaziale) şi este imposibil de abandonat. Familiile care au venituri mici sunt ajutate de stat cu condiția ca elevii să meargă la  școală. Nici un elev nu rămâne repetent, deoarece se merge pe o intervenție timpurie  (mediatorul școlar aduce copiii la școală (centre), înainte de începerea ciclului  primar). Dacă elevul lipsește de la școală nemotivat vor fi căutați părinții pentru a fi luate masuri legale. Dacă copilul nu primește educație acasă este luat în plasament sau sunt oprite alocaţiile copiilor.

În această perioadă, s-au vizitat 4 şcoli primare şi 2 şcoli gimnaziale din diferite zone ale oraşului Oslo, din diferite comunități unde predominau minorităţile; Vizitarea Centrului Romano-Care, unde se  desfășoara activitatea de  after-scool pentru copiii de etnie romă şi Vizitarea Muzeului Holocaustului, unde s-a prezentat situaţia minorităţii  romă din Norvegia.

Toate şcolile oferă program de afterschool elevilor din clasa I până la a IV-a. Programul de afterschool la clasele I-IV este deschis de la 7:30 pana încep orele și după ce se termină orele pana la 17:00. 2 zile pe săptămână sunt gratuite. Se fac diverse activități afară sau înăuntru, pentru a îmbunătății vorbirea și aptitudinile sociale. Copiii nu au voie cu telefoanele la şcoală, nici profesorii nu iau telefoanele la oră, nu le folosesc în timpul orelor.  Copiii cu CES sunt integraţii în colectiv și au plan de învăţare individualizat, participă la activităţi individuale sau în grupuri mici. Mediatorul şcolar este cel care ia legătura cu familia copilului când lipseşte, pentru a investiga situația, având rolul important de a păstra relaţiile dintre părinte-elev-şcoală. Dacă elevul lipseşte mai mult de 3 zile, părintele este sunat şi chemat la şcoală ca să anunţe motivul lipsei copilului. Dacă elevul lipseşte mai mult de 10 zile îşi pierde locul de la şcoală, iar dacă se reîntoarce după 20 de zile este reintegrat.

Şcoala încurajează elevii să creadă în ei înșiși, să nu renunțe la visurile lor, sa fie curioși, muncitori și să lucreze în echipa. În şcolile norvegiene sunt mulţi copii de etnii diferite și provin din peste 50 de ţări. Unii elevi au statut de mentori pentru colegii noi care încep ciclul gimnazial. Rolul lor e să-i ajute pe copiii din clasa a VIII să se integreze în colectiv, să se adapteze la cerinţele şcolii făcând exerciţii, jocuri sau chiar să participe cu ei la lecţii. La final de clasa a X-a elevii au curs de consiliere în care discută despre ce vor face în viitor. Pot alege două direcții: liceu teoretic sau liceu vocaţional.  La final de clasa a X-a, elevii dau examen scris la una din disciplinele: limba engleză, limba norvegiană sau matematică. Cu 2 zile înainte de examen, calculatorul va decide la ce materie va da examen elevul (una din cele 3 materii), iar la o săptămână va da examen oral la restul disciplinelor. Vor fi repartizați la cel mai apropiat liceu pe baza notelor.

În încheiere, vizita în Norvegia a adus o perspectivă nouă pentru toate cadrele didactice invitate să participe, fiind un bun prilej de a ne informa cu privire la structura învățământului norvegian și de a prelua activități noi menite să atragă elevul către învățătură. Am aflat că statul norvegian merge pe schimbarea de PARADIGMĂ ŞI CENTRAREA PE NEVOILE COPILULUI (2020). Nevoile copilului primează (el alege ce activități extracuriculare vrea sa facă precum și frecvența acestora). Activităţile din after school le dezvoltă vocabularul şi abilități sociale  copiilor (ei sunt pregătiţi pentru viaţă prin diferite activităţi : nutriţie, sport, artă, croitorie, balet etc). Integrarea părinților în procesul de sprijinire a copilului de a frecventa școala este important precum şi păstrarea unui dialog permanent cu familia pentru a stabili  o relație de încredere reciprocă a acestuia față de școală (încredere  (RO)= tillit(NO)). Programul afterschool este un deziderat al învățământului românesc, în unele școli fiind deja implementat cu succes, aducând reale beneficii asupra progresului educațional al copiilor.

Prin oferirea de activități extrașcolare, elevului i se oferă șansa de a vedea că educația nu e doar din sfera materiilor de bază, ci și despre activități de zi cu zi, iar astfel procesul de învățare devine mai atractiv și se reduce rata abandonului școlar, o problemă frecventă în România.