Articolul prezintă experiența unei mobilități de tip job shadowing desfășurate în perioada 22–24 iunie de trei cadre didactice – un director adjunct, un profesor de geografie și un profesor de religie – într-o instituție de învățământ liceal din Gulyantsi, Bulgaria. Sunt descrise obiectivele mobilității: managementul clasei la nivel liceal, motivarea adolescenților și reducerea absenteismului, proiectarea didactică transdisciplinară, consolidarea dimensiunii europene a școlii și integrarea instrumentelor digitale în predare, învățare și evaluare. Programul celor trei zile este structurat tematic: leadership și coordonare la nivelul școlii, predarea geografiei și a educației culturale în context european, respectiv educația pentru valori și evaluarea digitală. Pentru fiecare zi sunt evidențiate activitățile de observare, metodele de învățare colaborativă și activă (Peer Learning, Jigsaw, Problem-Based Learning) și instrumentele digitale utilizate de cadrele didactice din școala gazdă. Articolul reliefează valoarea observării directe a practicilor de la clasă și a discuțiilor de feedback cu mentorul. Aceste practici pot fi comparate cu cele din România și transferate în activitatea școlii.
În perioada 22–24 iunie cadrele didactice Simon Aurora, director adjunct, Platon Denisa, profesor geografie și Mihart Dragoș, profesor religie, au participat la programul de mobilitate Job Shadowing, desfășurat la la Sredno Uchiliste (CY) Hristo Smirnenski Gulyantsi, Bulgaria. Mobilitatea a reprezentat o excelentă oportunitate de a analiza practicile de predare și managementul clasei aplicate de cadrele didactice locale.
Cadrele didactice au avut o întâlnire cu directorul instituției pentru a înțelege viziunea de managementul clasei și modul în care se realizează coordonarea la nivel de școală, au asistat la ore de geografie, istorie, educație civică, filosofie, pentru a observa strategiile utilizate în învățarea colaborativă și menținerea disciplinei, au participat la discuții de tip feedback cu mentorul desemnat din școală pentru a compara metodele observate cu practicile din România.
Obiective specifice
- Dezvoltarea competențelor metodice ale participanților prin observarea bunelor practici de management al clasei la ciclul liceal, cu accent pe strategii de motivare a adolescenților și reducere a absenteismului școlar.
- Îmbunătățirea abilităților de proiectare didactică transdisciplinară, prin transferul de bune practici în predarea geografiei, religiei și educației culturale, utilizând abordări centrate pe elev și tehnici de învățare colaborativă.
- Consolidarea dimensiunii europene a educației în școala de trimitere, prin stabilirea de parteneriate transfrontaliere strategice și dezvoltarea unor viitoare proiecte de mobilitate pentru liceeni între România și Bulgaria.
- Digitalizarea procesului de predare-învățare-evaluare, prin asimilarea și integrarea în practica proprie a unor instrumente digitale și platforme educaționale moderne adaptate elevilor de liceu.
Programul de activități detaliat
Ziua 1: Leadership, coordonare și managementul clasei la liceu
Activități:
- Sesiune de briefing cu directorul instituției privind managementul strategic, structura administrativă și coordonarea echipelor pedagogice.
- Job Shadowing în cadrul orelor de curs pentru analiza dinamicilor de grup, managementul conflictelor și strategii de menținere a atenției la liceu.
- Observarea metodelor de învățare colaborativă (Peer Learning și Jigsaw Technique).
Instrumente digitale observate:
- Platforme de management școlar: utilizarea catalogului electronic Shkolo (sau platforma națională bulgară NEISPUO) pentru monitorizarea absenteismului și comunicarea în timp real cu părinții.
- Aplicații de micro-learning și captare a atenției: utilizarea Mentimeter sau Kahoot! la începutul orelor pentru spargerea gheții (icebreakers) și evaluarea climatului emoțional al clasei.
Ziua 2: Geografie și educație culturală în context european
Activități:
- Asistare la ore de geografie axate pe analiza macroregiunilor și a impactului economic/geopolitic al Dunării în zona transfrontalieră.
- Observarea modului în care identitatea culturală regională este valorificată prin proiecte interdisciplinare (geografie – istorie – arte).
- Masă rotundă privind metodologiile de predare active (Problem-Based Learning – PBL).
Instrumente digitale observate:
- Cartografiere și GIS: utilizarea hărților interactive din Google Earth Pro, StoryMaps (ArcGIS) sau pachete educaționale de software GIS pentru vizualizarea datelor demografice și de relief.
- Proiecte colaborative: utilizarea Padlet sau Jamboard/Canva Whiteboard ca spații virtuale unde echipele de elevi colectează simultan resurse despre patrimoniul cultural local.
Ziua 3: Religie, valori și evaluare digitală
Activități:
- Observarea orelor de istorie, educație civică, filosofie axate pe managementul diversității, cetățenie democratică și dileme morale stringente pentru tineri.
- Sesiune de lucru dedicată instrumentelor de evaluare formativă și sumativă la nivel de liceu.
- Debriefing final, evaluarea impactului mobilității și completarea certificatelor Europass Mobility.
Instrumente digitale observate:
- Evaluare digitală formativă: utilizarea Quizizz sau Google Forms (setate în regim de chestionar autoevaluat) pentru feedback rapid la finalul lecției de etică/religie.
- Medii virtuale de învățare (VLE): integrarea resurselor video și a sarcinilor de lucru prin Google Classroom sau MS Teams, facilitând continuarea învățării asincrone în afara clasei.
Rezultate așteptate (impact și diseminare)
- Cel puțin 2 planuri de lecție transdisciplinare noi (ex.: geografie – educație civică), care integrează instrumentele digitale observate.
- Inițierea unui proiect comun pe platforma European School Education Platform (fostul eTwinning) ca pas premergător unui viitor schimb de grupuri de elevi.
Concluzii
Mobilitatea de tip job shadowing descrisă în acest articol ilustrează potențialul observării directe a practicilor dintr-un alt sistem de educație ca formă de dezvoltare profesională a cadrelor didactice. Asistența la ore, întâlnirea cu conducerea școlii și discuțiile de feedback cu mentorul au permis cunoașterea unor metode de învățare colaborativă și a unor instrumente digitale. Totodată, au permis raportarea acestora la practicile din România.
Pentru profesori, câștigul constă în diversificarea strategiilor de management al clasei și de motivare a elevilor de liceu. Constă, de asemenea, în proiectarea unor lecții transdisciplinare și în utilizarea mai intenționată a instrumentelor digitale pentru evaluarea formativă și pentru continuarea învățării în afara clasei.
Pentru elevi, valoarea adăugată a mobilității urmează să se concretizeze prin planurile de lecție transdisciplinare propuse, de exemplu la geografie și educație civică. Aceste planuri integrează instrumentele digitale observate și abordări centrate pe elev.
La nivel instituțional, participarea directorului adjunct alături de profesori favorizează transferul experienței dincolo de nivelul individual. Inițierea unui proiect comun pe European School Education Platform deschide, la rândul ei, perspectiva unui schimb de grupuri de elevi între România și Bulgaria. Mobilitatea contribuie astfel la consolidarea dimensiunii europene a școlii și la construirea unor parteneriate de durată. Pentru aceasta, rezultatele așteptate trebuie urmate de activități concrete de diseminare și de aplicare la clasă.