În perioada 14–16 octombrie 2026, am avut bucuria de a participa la Brno, în Cehia, la conferința internațională SchooLink 2026 – Cooperate to Participate, un eveniment dedicat educației școlare, cooperării internaționale și implicării active a elevilor, organizat de Agenția Națională Cehă pentru Educație Internațională și Cercetare.
Conferința a reunit aproximativ 80 de participanți din numeroase țări europene, printre care Suedia, Malta, Austria, Ungaria, Grecia, Turcia, Spania, Portugalia, Cehia, Slovacia, Luxemburg, Croația, Lituania și Olanda. Din România am participat trei reprezentante ale sistemului educațional: eu, în calitate de profesor la Școala Gimnazială „Înv. Radu Ion” din Vadu-Părului, județul Prahova, o colegă de la o școală din București și o colegă consilier școlar la un liceu din Satu Mare. A fost o oportunitate valoroasă de a reprezenta școala românească, de a împărtăși experiențe și de a descoperi noi perspective asupra educației europene.
Programul conferinței a fost unul dinamic, îmbinând activități de cunoaștere, prezentări, atelierele practice și schimb de bune practici. Încă de la început, activitățile de tip ice-breaker ne-au ajutat să ne cunoaștem, să descoperim preocupări comune și să construim legături cu profesori și specialiști din diferite sisteme de educație.
Unul dintre atelierele care mi-au atras atenția a fost cel susținut de Fakescape, o organizație care promovează educația media și dezvoltarea gândirii critice prin jocuri și experiențe de învățare interactive. Într-o perioadă în care dezinformarea, conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale și avalanșa de informații fac parte din viața noastră de zi cu zi, elevii au nevoie de instrumente prin care să poată analiza informațiile, să verifice sursele și să recunoască știrile false. Am descoperit resurse și idei de activități pe care le pot adapta la clasă, în special în cadrul demersurilor mele educaționale privind combaterea fenomenului fake news și dezvoltarea competențelor digitale.
Cea de-a doua zi a început cu mesajul de bun venit transmis de Michal Uhl, directorul Agenției Naționale Cehe pentru Educație Internațională și Cercetare, urmat de o sesiune susținută de Paul Wade, reprezentant al Consiliului Britanic din Cehia. Mesajele și discuțiile au evidențiat importanța cooperării europene, a parteneriatelor dintre școli și a implicării elevilor în deciziile care le influențează viața școlară.
Pe parcursul zilei, am participat la atelierul „School Parliaments Step by Step: From Setup to Success”, dedicat înființării și dezvoltării parlamentelor (consiliul – cum este cunoscut la noi) elevilor. Am discutat despre modalitățile prin care școala poate oferi copiilor o voce autentică, încurajându-i să își exprime opiniile, să participe la luarea deciziilor, să negocieze și să găsească soluții prin dialog. Un aspect deosebit de util al acestui atelier a fost faptul că nu ne-am limitat la discuții teoretice, ci ne-au fost prezentate exemple concrete de bune practici din partea unei școli gimnaziale din Cehia, care ne-a împărtășit din propria experiență privind organizarea și funcționarea parlamentului elevilor.
Mi s-a părut deosebit de importantă ideea că participarea elevilor nu ar trebui să rămână doar un principiu menționat în documentele școlii, ci să devină o practică de zi cu zi. Un parlament al elevilor bine organizat poate contribui la dezvoltarea spiritului democratic, a responsabilității și a sentimentului de apartenență la comunitatea școlară.
Un alt atelier la care am participat, „Student-Led Erasmus: From Participants to Partners”, a fost dedicat implicării active a elevilor în organizarea și desfășurarea mobilităților Erasmus+. Și de această dată, am avut ocazia să descoperim exemple practice oferite de o școală din Cehia, care ne-au ajutat să înțelegem cum pot fi implicați elevii în diferitele etape ale unei mobilități.
Pe parcursul atelierului, am lucrat în grupe internaționale, alături de participanți din alte țări, și am analizat etapele pregătirii unei mobilități de grup pentru elevi: ce activități pot fi organizate înainte de plecare, cum pot fi implicați elevii în timpul mobilității și ce se poate realiza după întoarcerea acasă pentru valorificarea experienței. Am lucrat și pe formularul Acordului de învățare (Learning Agreement), discutând despre modul în care pot fi formulate obiective de învățare relevante și despre importanța stabilirii acestora împreună cu elevii.
Mi-a plăcut faptul că atelierul a avut un caracter practic și interactiv, oferindu-ne posibilitatea să schimbăm idei, să colaborăm cu profesori din sisteme educaționale diferite și să găsim soluții pe care le putem adapta propriilor proiecte. Am reflectat asupra modului în care elevii pot trece de la statutul de simpli participanți la cel de parteneri activi, implicați în planificare, luarea deciziilor și evaluarea rezultatelor.
Această experiență mi-a oferit idei utile pentru viitoarele mobilități ale școlii noastre și mi-a reconfirmat că elevii se implică mai mult atunci când sunt ascultați, au responsabilități reale și înțeleg scopul activităților la care participă. Îmi doresc să valorific aceste idei în proiectele Erasmus+ viitoare, astfel încât elevii să contribuie activ la pregătirea mobilităților, la stabilirea obiectivelor de învățare și la împărtășirea experiențelor cu ceilalți colegi după întoarcere.
Programul din seara celei de-a doua zile a continuat cu o cină și o vizită la Galeria Moravă (Moravian Gallery) din Brno, unde am avut ocazia să descopăr expoziția ART DESIGN FASHION, în cadrul căreia mi-a atras atenția în mod deosebit colecția Liběna Rochová – Doteky (Touches).
Liběna Rochová este una dintre cele mai apreciate creatoare de modă din Cehia, cunoscută pentru viziunea sa asupra vestimentației și pentru preocuparea față de sustenabilitate, cu mult înainte ca aceasta să devină un subiect atât de important în industria modei. Am descoperit o abordare interesantă, bazată pe reutilizarea materialelor, valorificarea creativității și respectul pentru lucrul manual, în opoziție cu producția de masă. Mi-a plăcut ideea că hainele pot transmite emoții, pot exprima identitatea unei persoane și pot deveni adevărate obiecte de artă, nu doar elemente vestimentare.
A fost un moment diferit de activitățile educaționale ale conferinței, dar la fel de valoros, care mi-a reamintit că educația, arta și sustenabilitatea se pot completa reciproc și pot oferi numeroase surse de inspirație pentru activitățile desfășurate cu elevii.
Ultima zi a conferinței a început cu o dezbatere în panel, intitulată „Beyond Learning: Empowering Active Young Citizens”, dedicată modului în care școlile îi pot ajuta pe tineri să devină cetățeni activi, implicați în comunitățile din care fac parte, și nu doar elevi care acumulează cunoștințe în sala de clasă.
Discuțiile au evidențiat importanța îmbinării educației formale cu cea nonformală și a creării unor contexte în care elevii să își dezvolte inițiativa, spiritul civic și dorința de a contribui la binele comunității. Au fost prezentate exemple concrete de implicare în programe europene precum Erasmus+ Youth și Corpul European de Solidaritate, dar și oportunități oferite de inițiativa DiscoverEU Inclusion Action. Am descoperit cum voluntariatul, proiectele internaționale și activitățile de participare a tinerilor pot contribui la dezvoltarea personală, la incluziune și la înțelegerea diversității culturale.
Mi s-a părut important mesajul că școala poate deveni un spațiu în care elevii învață să își asume responsabilități, să ia inițiativa și să se implice activ în viața comunității. Aceste idei s-au potrivit foarte bine cu preocupările mele privind participarea elevilor, prevenirea bullyingului și dezvoltarea unui mediu școlar incluziv.
A urmat activitatea „World Café – Sharing Experiences, Inspiring Each Other”, un format interactiv care ne-a oferit posibilitatea să discutăm, într-o atmosferă deschisă și relaxată, despre provocările și reușitele întâlnite în proiectele Erasmus+. Am abordat teme de actualitate pentru școli, precum utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor digitale, starea de bine, identificarea partenerilor internaționali, mobilitățile de lungă durată și integrarea priorităților Erasmus+ în proiecte.
Mi-a plăcut foarte mult acest mod de lucru, deoarece fiecare participant a putut să își împărtășească experiența, să adreseze întrebări și să afle cum au fost rezolvate anumite probleme în alte școli. Am constatat că, deși proveneam din sisteme educaționale diferite, aveam multe preocupări comune și ne confruntam uneori cu provocări asemănătoare. Tocmai de aceea, schimbul de idei a fost atât de util: fiecare experiență împărtășită putea deveni un punct de plecare pentru o activitate nouă sau pentru o soluție adaptată propriei școli.
Un aspect care mi-a atras atenția pe parcursul conferinței a fost faptul că toate școlile participante își doreau să găsească noi parteneri pentru proiecte Erasmus+ și eTwinning. Dincolo de prezentări și ateliere, am întâlnit profesori și coordonatori de proiecte interesați să construiască parteneriate durabile, să inițieze colaborări internaționale și să dezvolte activități comune pentru elevi. Am avut astfel ocazia să discutăm despre interesele școlilor noastre, despre prioritățile educaționale și despre posibile proiecte viitoare.
Pentru mine, aceste întâlniri au reprezentat una dintre cele mai importante oportunități ale conferinței, deoarece un parteneriat reușit începe, de multe ori, cu o conversație și cu dorința comună de a face lucruri frumoase împreună.
Un alt moment valoros a fost atelierul „Best Practice: Inspiration from Cooperation Projects – Outputs That Go Beyond the Classroom”, în cadrul căruia au fost prezentate exemple de bune practici din proiecte Erasmus+ de cooperare, care au demonstrat că rezultatele unui proiect pot continua să fie utile mult timp după încheierea activităților.
Am aflat despre proiectul SUSTACE, prezentat de Pavla Doležalová, care a urmărit sprijinirea copiilor ce au trecut prin experiențe grele (trauma). Unul dintre rezultatele importante ale proiectului a fost dezvoltarea unui curs de formare online, destinat profesorilor și orientat spre promovarea stării de bine și a rezilienței în mediul școlar.
De asemenea, Petr Zapletal a prezentat proiectul Trollpedia, coordonat de Gymnázium Nový Jičín, care a abordat educația media și dezinformarea. Profesorii și elevii au colaborat pentru a crea o enciclopedie online despre tacticile utilizate pentru manipularea informației și despre campaniile de dezinformare.
Aceste exemple mi-au demonstrat încă o dată cât de importante sunt proiectele internaționale care nu se limitează la mobilități, ci produc resurse concrete, ce pot fi utilizate și de alte cadre didactice. M-a bucurat în mod special tema proiectului Trollpedia, deoarece dezvoltarea gândirii critice și recunoașterea știrilor false reprezintă direcții pe care le urmăresc și în activitatea mea cu elevii.
Cele trei zile petrecute la Brno au însemnat mai mult decât participarea la o conferință internațională. Au fost zile în care am învățat, am reflectat asupra propriei activități, am descoperit resurse noi și am cunoscut oameni cu experiențe și idei diferite, dar cu aceeași dorință de a îmbunătăți educația.
Am revenit cu idei pe care îmi doresc să le valorific în activitatea de la clasă și în proiectele internaționale ale școlii, dar și cu convingerea că parteneriatele europene se construiesc prin comunicare, încredere și obiective comune.
Pentru mine, experiența SchooLink 2026 – Cooperate to Participate a reconfirmat că elevii trebuie să fie implicați activ în propria educație, că profesorii au multe de învățat unii de la alții și că proiectele Erasmus+ și eTwinning pot deschide drumuri către colaborări autentice și rezultate durabile.
Am plecat din Brno cu recunoștință pentru această oportunitate și cu speranța că ideile și contactele create în cadrul conferinței se vor transforma în noi proiecte, experiențe de învățare și oportunități pentru elevii și profesorii școlii noastre.