Dezvoltarea creativității, stimularea spontaneității copilului și pregătirea acestuia pentru afirmarea aptitudinilor creative propriu-zise se realizează prin utilizarea unor metode moderne, care solicită creația și dezvoltă gândirea critică a copilului. El învață nu doar să accepte cunoștințe, ci și să le analizeze, să-și formeze și să-și exprime propriile opinii, raportându-se activ la realitatea înconjurătoare.
Orele de limba și literatura română oferă reale posibilități de organizare și desfășurare a unor multiple activități menite a dezvolta capacitatea de creație a elevilor.
O metodă utilizată cu succes în lecțiile de limba română, pentru o bună receptare a mesajului textului şi pentru stimularea gândirii critice şi creatoare este “Cubul”. Metoda presupune exploatarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme (descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează). Elevii sunt împărţiţi pe 6 grupe, fiecare grupă examinând tema pusă în discuţie din perspectiva unei cerinţe de pe o faţă a cubului.
1. Descrie anotimpul primăvara.
2. Compară iarna cu primăvara.
3. Asociază: Găseşte însuşiri pentru cuvintele: buburuza, copacul, scoarța.
4. Analizează: Ce simte buburuza când iese de sub scoarţa copacului?
5. Aplică: Continuă povestirea spunând ce crezi că i s-a întâmplat buburuzei.
6. Argumentează: „Toate au un rost pe lume”!
În locul conversaţiei tradiţionale pentru constatarea nivelului de înţelegere a textului, am folosit, de câte ori mi-a permis timpul, „Scaunul intervievatului”, o metodă cu o contribuție însemnată la dezvoltarea gândirii critice şi creatoare. Această metodă constă în numirea unui elev pe un scaun în faţa clasei, care va juca rolul unuia dintre personaje, pe care şi-l alege sau îi este propus de către învăţător. Colegii lui trebuie să-i adreseze întrebări jucând rolul unor mici „reporteri”. Le-am recomandat elevilor să evite întrebările care primesc răspunsuri de tipul: „da/ nu”, fiind îndrumaţi să adreseze întrebări de genul: „de ce?”, „cum?”, „din ce cauză?”.
Am aplicat această metodă după lectura fragmentului din lucrarea „Prinţ şi cerşetor”, de Mark Twain. Elevului de pe scaunul intervievatului i-am cerut să-şi imagineze că este prinţul din povestire şi că va trebui să răspundă la întrebările „reporterilor”. Celorlalţi elevi le-am explicat că ei vor fi „reporterii” şi că fiecare va trebui să pună întrebări „prinţului”. În linii mari, dialogul s-a desfăşurat astfel: „De ce i-ai luat apărarea lui Tom când soldatul de la poartă l-a îmbrâncit?” – „Chiar dacă Tom era un băiat sărman, soldatul nu avea dreptul să se poarte aşa cu el”; „De ce ai preferat să laşi viaţa îndestulată de la castel pentru a trăi în mahala?” – „Am renunţat la viaţa de la palat pentru că eram curios, doream să mă bucur şi eu de libertatea copiilor din mahala şi de jocurile lor”.
Formularea întrebărilor atestă mult mai clar decât un răspuns, capacitatea de sinteză, de selecţie, de claritate a ideilor şi de exprimare a lor corectă, are o valoare formativ creativă mai mare.
O metodă care corespunde diferitelor tipuri de gândire, angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere, dezvoltă gândirea critică şi stimulează creativitatea, gândirea colectivă şi individuală este „Metoda pălăriilor gânditoare”. Această metodă este folosită pentru a-i determina pe ceilalți să-şi schimbe perspectivele de gândire, să ia în considerare şi alte puncte de vedere”.
Pălăria albastră – liderul – conduce jocul. Pălăria albă – povestitorul – relatează faptele. Pălăria roşie – psihologul-arată de ce a procedat Petrişor aşa. Pălăria neagră – criticul – critică modul în care a procedat Petrişor. Pălăria verde – gânditorul – găseşte o altă soluţie de rezolvare a situaţie. Pălăria galbenă – creatorul – găseşte un alt final.( Lecţia „Motanul pedepsit” de Elena Farago).
În predare-învăţarea lecţiei „Cuibul de păsărele” de Cezar Petrescu, am folosit metoda „Clarificatori, întrebători, rezumatori, prezicători” – Clasa de elevi a fost împărţită în patru grupuri (cu un nr. de 4-5 elevi ). Fiecare grupă de elevi a primit un nr. de la 1 – 4. Un reprezentant a extras un bilet de pe catedră unde se afla scris: 1.rezumatorii, 2-întrebătorii, 3-clarificatorii, 4-prezicătorii. Echipele au primit următoarele sarcini:
Întrebătorii: Găsiţi patru întrebări referitoare la conţinutul textului.
Rezumatorii : Realizaţi planul de idei.
Clarificatorii: Explicaţi cuvintele: luncă, a dărui, a ticăi, a se înveşmânta.
Prezicătorii: Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi pus copilul mâna pe ouăle din cuib?
În încheierea lecţiei, am folosit „Eseul de cinci minute”. Am solicitat elevilor două lucruri: să scrie un lucru pe care l-au învăţat în lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătură cu aceasta.
Dintre metodele de dezvoltare a spiritului critic şi a creativităţii folosite în predarea-învăţarea lecţiilor „Motanul pedepsit” de Elena Farago și „Cuibul de păsărele” de Cezar Petrescu amintesc următoarele:
Brainstorming-ul – reprezintă formularea a cât mai multor idei, oricât de fanteziste ar părea acestea,ca răspuns la o situaţie dată.
Exemplu: Formulaţi cât mai multe idei referitoare la necesitatea ocrotirii naturii.
Explozia stelară: Am format grupe de câte 4 elevi. Timp de lucru 5 minute. Pe baza textului şi a cuvintelor din colţurile stelei (Cine?, Când?, Unde? De ce?) elevii au avut ca sarcină să formuleze cele mai clare întrebări, pentru a primi răspunsuri complete. După expirarea timpului, s-au citit toate întrebările.
Cadranul – metodă de rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional. Urmăreşte realizarea unei lecturi conştiente a unui text şi realizarea unui act de reflexie personală în legătură cu acesta. Pe tablă se trasează două axe perpendiculare în aşa fel încât să se formeze 4 cadrane. După lectura textului elevii notează în cadran fie pe perechi, fie individual: tema textului, sentimentele pe care le-a trezit lectura, legătura cu experienţa lor, mesajul textului sau învăţătura pe care au desprins-o.
Colţurile – este recomandată când există mai multe poziţii vizavi de o anumită problemă. Lansăm o problemă şi le oferim elevilor posibilitatea de răspuns. Cei care au ales răspunsul A trec într-un colţ al clasei, iar cei care au ales răspunsul B în alt colţ. Elevii discută între ei în interiorul propriului grup. Fiecare grup îşi alege un conducător care argumentează poziţia grupului. În final se încearcă convingerea altor colegi din celălalt grup.
Elevii sunt împărţiţi în două grupe, grupa celor care susţin că a procedat bine Petrişor şi a celor care au susţinut că nu a procedat bine.
În lecţiile despre anotimpuri am folosit metoda cvintetului, o metodă mai complexă, care solicită mai intens gândirea creatoare a elevilor. Este o metodă de rezumare/ sistematizare; se compune din cinci versuri (1 substantiv, 2 adjective, 3 verbe, 4 cuvinte şi un cuvânt concluzie)
Această metodă mi-a oferit prilejul realizării interdisciplinarităţii, pentru că, în sprijinul compunerii poeziilor, elevii au putut folosi cunoştinţe dobândite în orele de ştiinţe, dar şi expresii şi descrieri ale naturii specifice anotimpului respectiv, întâlnite în operele literare studiate la limba română, punând accentul pe diferite procedee artistice: personificări, epitete, comparaţii. La lecţia „Primăvara”, am pornit de la cuvântul „natură” şi le-am explicat ce trebuie ei să scrie, cu ajutorul următoarei scheme realizată la tablă:
Natură Natură
……… ………. Îmbelșugată, bogată
renăscând …….. ………. Renăscând, râzând, aducând
……… ……… ……… ……… Bucurie, veselie, speranță, alinare
Primăvara Primăvara.
Prin metodele şi tehnicile prezentate am căutat să le ofer elevilor posibilitatea de manifestare a libertăţii de gândire şi exprimare, să transform lecţia într-o aventură a cunoaşterii în care copilul devine un participant activ şi creativ la propria formare.
Bibliografie
Dumitru, Ion Al., 2000 , “Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă”, Editura de Vest, Timişoara
Cerghit, Ioan , 2006, „Metode de învăţământ”, Editura Polirom, Iaşi
Scheau, Ioan, 2006, „Gândirea critică – metode active de predare – învăţare”, Editura Dacia, Cluj-Napoca