Grupul de optimizare este centrat pe dezvoltarea personală a fiecarui participant. A fost gândit inițial pentru acele persoane care doresc să comunice mai bine cu ceilalţi, având conştiinţa valorilor şi emoţiilor personale. Astfel, membrii grupului aveau posibilitatea de a interacţiona ― aici şi acum ― unii cu alţii şi de a descoperi noi strategii de comunicare partenerială.În prezent un astfel de grup oferă participanţilor posibilitatea de a se cunoaşte mai bine pe sine, de a-şi descoperi resursele şi ancorele personale, de a valorifica toate acestea în interacţiunea cu ceilalţi.
Pentru adolescenţi cu CES, care se află şi ei la vârsta descoperirii de sine, a dobândirii propriei independenţe, un astfel de grup nu poate decât să le vină în ajutor. Grupul de optimizare personală deschide drumul pentru creionarea unei personalitaţi adaptate cerinţelor sistemului educaţional, social, familial, oferindu-le în felul acesta un echilibru psihologic mai bun.Grupul facilitează comunicarea sinceră, deschisă, dezvoltarea unor sentimente de încredere şi acceptare de sine prin interacţiunea cu ceilalţi. Permite, de asemenea, realizarea unei comunicări empatice, exersarea unor roluri şi a unor comportamente asertive.
Cum sunt selectaţi participanţii la grup?
Numărul optim pentru buna desfăşurare a unui grup de optimizare personală este de 10-12 persoane, însă în cazul adolescenţilor cu cerinţe educative speciale, numărul lor trebuie redus la 5 –7 persoane. Alegerea participanţilor se va face în urma exprimării dorinţei de participare a adolescenţilor sau în urma recomandărilor făcute de consilierul psihologic, diriginte, profesor, educator,asistent social, părinte etc. Înainte de debutul activităţilor se va face o diagnoză a particularităţilor de personalitate a participanţilor, pentru ca grupul să fie adaptat nevoilor acestora.
„Hai să facem cunostinţă” este un exerciţiu benefic pentru adolescenţii cu CES care intră într-un nou colectiv; poate fi aplicat în timpul orelor de consiliere/ dirigenţie sau de către educator, în timpul activitatilor extraşcolare.
Participanţi: 5- 7 elevi cu CES
Durată: 90 minute
Resurse necesare: coli albe, creioane colorate, carioci, markere, linii, post-it-uri colorate, o jucărie/ pluş, pernuţe.
Instructaj: Elevii sunt invitaţi să se aşeze pe scaunele distribuite în cerc. Consilierul psihologic se prezintă…
Bine aţi venit în grup! Ne aşezăm în cerc, să ne privim, să ne cunoaştem! Acest pluş îl vom arunca de la unul la altul, în mod aleatoriu, pentru a afla numele fiecăruia dintre noi. Încercăm să reţinem numele fiecărui membru din grup.
Fiecare elev primeşte, cel puţin o dată pluşul şi este încurajat să-şi spună numele. Jocul se repetă şi se aruncă jucăria, de data aceasta, rostind numele elevului căruia îi este aruncată.
După ce sunt cunoscute toate numele din grup, consilierul anunţă obiectiul intâlnirii grupului de optimizare:‖ Ştiti de ce ne aflăm aici, dar vom mai spune încă o dată pentru a evita confuziile si neînţelegerile….ne aflăm aici pentru a ne cunoaşte mai bine, pentru a ne descoperi pe noi inşine, pentru a comunica mai bine între noi; acest lucru înseamnă că întâlnirile ulterioare şi activităţile îşi propun să ofere diferite modalităţi de a vă cunoaşte, de a şti care sunt părţile vulnerabile dar şi părţile valoroase. La finalul exerciţiului, veţi cunoaşte modalităţi eficiente de relaţionare cu alte persoane (profesori, elevi, etc.), vă veţi cunoaşte mai bine dar şi pe colegii din grup.Sunt întrebaţi membrii grupului dacă au întrebări referitoare la ce s-a comunicat anterior. Se aşteaptă întrebările participanţilor şi se răspunde clar, precis la ele.
Acum că este clar scopul exerciţiului, haideţi să aflăm câte ceva despre voi. Vă propun să luaţi câte o foaie de hârtie şi creioane colorate şi să faceţi un desen care să spună o poveste despre voi. Puteţi desena orice credeţi voi că ar fi semnificativ să se ştie despre voi. Lăsaţi gândurile să treacă, nu le acordaţi prea mare atenţie. Puteţi începe să desenaţi; lăsaţi mâna voastră să deseneze, să fie liberă, să povestească despre voi.
Se acordă timp suficient astfel încât fiecare elev să realizeze un desen. Apoi, după ce toţi au terminat, fiecare este invitat, într-o ordine aleatorie, să dea glas poveştii, astfel încât toată lumea să afle câte ceva despre fiecare dintre participanţi.
Strategii de valorificare a experienţei: Se aşează foile de hârtie şi creioanele în mijlocul grupului pentru ca toată lumea să aibă acces uşor la ele. Este încurajat fiecare participant să-şi spună povestea. Se pun întrebări clarificatoare şi se oferă feedback-uri pozitive, se reformulează răspunsul fiecărui participant, pentru a accentua sau întări părţile pozitive ale mesajului sau aspectele frumoase şi interesante ale poveştii. Sunt încurajaţiel evii cu CES să adreseze întrebările pe care le doresc, dar se precizează faptul că cel întrebat are dreptul de a nu răspunde la întrebările prea directe sau prea intime.
Cu această ocazie, este bine de prezentat regulile ne-negociabile de grup: ne concentrăm doar asupra a ceea ce se lucrează/ întâmplă la un moment dat; se vorbeşte pe rând, fără să întrerupem; ne ascultăm atent unul pe celălalt; respectăm participanţii la grup; ne exprimăm clar, direct, concis; criticăm opinia, încurajăm participarea fiecăruia la activitate; respectăm spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea.
La finalul exerciţiului, se pot iniţia şi ghida discuţii pe următoarele teme:
- ce stare le-a provocat exerciţiul;
- cât de important este sa-şi spună povestea;
- dacă au avut dificultăţi în realizarea desenului;
- ce reţin din acest exerciţiu,
- ce le-a plăcut mai mult etc.
Dupa ce participanţii cu CES şi-au prezentat povestea şi au aflat câte ceva unii despre alţii, sunt precizate şi se discută şi regulile negociabile: cum se cere dreptul de a spune părerea; cum se vor recompense comportamentele pozitive şi cum se vor penaliza cele negative.
În concluzie, în cadrul grupului de dezvoltare personală are loc un proces de îmbunătăţire a capacităţii de exprimare emoţională, verbală, nonverbală, de educare a acestor capacităţi precum şi adecvarea reacţiilor comportamentale ale elevilor cu CES. Aceste aspecte se vor exprima prin îmbunătăţirea adaptării elevilor la mediul familial, educaţional sau social.
Bibliografie
1. Gherguţ, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie, Editura Polirom, Iaşi.
2. http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/Grupul-de-dezvoltare-personala68.php