Evaluarea educațională reprezintă un proces esențial în formarea și dezvoltarea preșcolarilor și școlarilor, contribuind semnificativ la conturarea competențelor și abilităților acestora. În contextul schimbărilor din educație și al orientării către metode de predare și evaluare centrate pe elev, evaluarea prin proiecte tematice a devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale, precum testele scrise sau examenele standardizate. Această formă de evaluare încurajează învățarea activă, gândirea critică și lucrul colaborativ, permițând elevilor să abordeze teme relevante într-un mod integrat și creativ.
Articolul de față oferă un model (teoretic) de construire a metodologiei unei cercetări educaționale. Scopul său este de a exemplifica modul în care poate fi structurată o investigație care urmărește impactul evaluării prin proiecte tematice asupra procesului educațional la nivel preșcolar și școlar. Sunt descrise componente esențiale ale designului cercetării – de la formularea obiectivelor și ipotezelor, până la alegerea variabilelor și a instrumentelor de colectare a datelor – cu scopul de a ghida elaborarea unor demersuri științifice similare în domeniul educației.
1. Scopul și obiectivele cercetării
Cercetarea își propune să analizeze efectele evaluării prin proiecte tematice asupra preșcolarilor și școlarilor, cu scopul de a înțelege modul în care această metodă influențează dezvoltarea lor cognitivă, motivațională și socială. Printr-o abordare mixtă, care combină metode calitative și cantitative, cercetarea va investiga percepțiile cadrelor didactice, precum și impactul asupra elevilor, identificând instrumentele și strategiile care contribuie la succesul acestei forme de evaluare.
Scopul cercetării constă în investigarea efectului asupra preșcolarilor și școlarilor a efectului evaluării prin proiecte tematice.
Obiective:
(1) Identificarea elementelor caracteristice ale evaluării prin proiect tematice
(2) Descrierea percepției cadrelor didactice privind impactul evaluării prin proiecte tematice a preșcolarilor și școlarilor
(3) Identificarea aspectelor formative ale evaluării prin proiecte tematice
(4) Identificarea instrumentelor utilizate în evaluarea prin proiecte tematice
2. Variabilele cercetării – caracteristici
Prin variabilă, elementul central al oricărei investigaţii, se desemnează o caracteristică, o calitate sau un atribut care poate lua diferite valori de la un subiect la altul. Este o variaţie din interiorul unei clase de subiecţi.
Principalele variabile ale cercetării privind evaluarea prin proiecte tematice pot fi organizate în următoarele categorii:
a. Variabilele independente: proiecte tematice, încrederea cadrelor didactice în elevi, încurajarea elevilor
b. Variabilele dependente: mediu școlar sigur și de încredere, motivație intrinsecă
3. Ipotezele cercetării
Kerlinger (1973) defineşte ipoteza ca fiind o afirmaţie care stabileşte relaţia dintre două sau mai multe variabile. S. Chelcea (2004) consideră că ipoteza conţine: o unitate, o variabilă şi un set de valori (cel puţin 3 îi conferă un grad mai mare de determinare) ale variabilelor, pentru validitate aceasta trebuind să îndeplinească următoarele condiţii: generalitatea – relaţia dintre variabile să fie adevărată, indiferent de condiţiile spaţio – temporale concrete, specificitatea, plauzibilitatea (coerenţă internă şi externă), comunicabilitatea (transmiterea ei asigură atât în rândul specialiştilor, cât şi al nespecialiştilor aceeaşi imagine asupra fenomenului în discuţie), reproductibilitatea (obţinerea aceloraşi concluzii în cazul unor cercetări ulterioare desfăşurate în aceleaşi condiţii), validitate (reflectarea fenomenului pe care şi l-a propus ca obiect de investigare).
După E. Noveanu (2006), ipoteza de de cercetare are următoarele atribute: avansează un răspuns adecvat la problema analizată, este plauzibilă, poate fi verificată, iar după L. Antonesei (2009), ipotezele de cercetare sunt de două tipuri: ipoteze unidirecţionale, unilaterale (en. one- tailed) şi ipoteze bidirecţionale, bilaterale (en. two-tailed).
4. Metodologia cercetării
Metodologia cercetării se referă la setul de tehnici și proceduri utilizate pentru a colecta și analiza datele, având în vedere obiectivele și ipotezele enunțate. În cazul de față, metodologia va include abordări atât cantitative, cât și calitative, pentru a obține o imagine completă asupra efectului evaluării prin proiecte tematice asupra preșcolarilor și școlarilor.
Tipul cercetării:
Cercetarea este de tip descriptiv-exploratoriu, având scopul de a identifica și analiza fenomenul evaluării prin proiecte tematice și impactul său asupra copiilor, dar și asupra cadrelor didactice implicate în acest proces.
Metoda principală de colectare a datelor va fi chestionarul, aplicat atât cadrelor didactice, cât și elevilor, completată de observații directe în timpul desfășurării activităților educaționale.
Locul și perioada desfășurării cercetării:
Cercetarea va fi realizată în instituții de învățământ preșcolar și primar, într-o perioadă de 6 luni, pentru a observa evoluțiile pe termen scurt în cadrul activităților educaționale de evaluare prin proiecte.
5. Instrumentele de colectare a datelor
Pentru a răspunde obiectivelor cercetării, vor fi utilizate următoarele instrumente de colectare a datelor:
Chestionar pentru cadrele didactice:
Acesta va cuprinde întrebări legate de percepția cadrelor didactice asupra evaluării prin proiecte tematice, eficiența acestora, dificultățile întâmpinate în implementare și percepția asupra impactului asupra elevilor. Chestionarul va include atât întrebări închise (pentru date cantitative), cât și întrebări deschise (pentru date calitative).
Chestionar pentru elevi:
Acesta va explora percepția elevilor despre învățarea prin proiecte, cum se simt în legătură cu evaluarea tematică și ce efecte consideră că au asupra motivației lor și a încrederii în propriile abilități.
Observații directe:
Vor fi realizate observații directe în clasă, pentru a analiza comportamentele elevilor și ale cadrelor didactice în timpul activităților de evaluare prin proiecte. Această metodă va oferi o imagine de ansamblu asupra modului în care evaluarea prin proiecte este implementată și despre reacțiile elevilor față de aceasta.
6. Analiza datelor
Datele colectate vor fi analizate prin utilizarea unor tehnici statistice descriptive, cum ar fi medii, procente și frecvențe pentru chestionarele aplicate cadrelor didactice și elevilor. De asemenea, răspunsurile calitative vor fi analizate tematic, identificând modele recurente în percepțiile cadrelor didactice și elevilor despre eficiența și impactul evaluării prin proiecte.
În cazul observațiilor directe, se va utiliza analiza calitativă pentru a observa comportamentele semnificative și pentru a le corela cu datele obținute din chestionare.
7. Concluzii și recomandări
La finalul cercetării, vor fi trase concluzii cu privire la impactul evaluării prin proiecte tematice asupra preșcolarilor și școlarilor, pe baza analizelor realizate. Aceste concluzii vor fi urmate de recomandări pentru îmbunătățirea procesului educațional, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi. De asemenea, vor fi evidențiate eventualele limitări ale cercetării și sugestii pentru cercetări viitoare.
Bibliografie
Antonesei, L.( 2009).(coord).Ghid pentru cercetarea educaţiei. Iaşi: Editura Polirom.
Chelcea, S. (2004). Metodologia cercetării sociologice-metode cantitative şi calitative. Bucureşti: Editura Economică.
Kerlinger, F. N. (1973). Foundations of Behavioral Research. New York: Holt, Rinehart and Winston
Noveanu, E. (2006). Științele educației. București: Sigma