Evaluarea reprezintă totalitatea activităților prin care se colectează, organizează și interpretează datele obținute în urmă aplicării unor tehnici, metode și instrumente de măsurare, elaborate în conformitate cu obiectivele și tipul evaluării, în funcție de conținutul și grupul de lucru vizat, în scopul emiterii unei judecați de valoare pe care se bazează o anumită decizie în plan educațional.
Evaluarea rezultatelor muncii școlare evidențiază valoarea, nivelul, performanțele și eficiența eforturilor depuse de toți factorii educaționali și randamentul muncii de învățare. Randamentul muncii școlare e evidențiat de rezultatele calitative la învățare ale elevilor. Randamentul școlar include evaluarea rezultatelor obținute sub toate laturile personalității elevului, că și ale întregului proces instructiv–educativ al instituției școlare, inclusiv eficientă pregătirii și învățământului în plan social.
Ȋn activitatea la clasă am ȋncercat permanent să devin ghidul, îndrumătorul elevului în munca depusă sub aspectul calitativ, să motivez elevii, să ȋi stimulez în evaluarea calitativă a muncii lor.
Astfel, în primele ore de Ştiinţe ale naturii, la clasa a III-a am aplicat testul de evaluare iniţială. În elaborarea testului am pornit de la faptul că trebuie cunoscut nivelul iniţial de pregătire a elevilor, din punct de vedere al cunoştinţelor dobândite, priceperilor şi deprinderilor formate despre mediu.
Acest test a fost conceput şi administrat cu scopul diagnosticării nivelului de performanţă şi a lacunelor intervenite în pregătirea fiecărui elev în parte la disciplina respectivă. Am aplicat astfel, următoarele probe:
– proba analitică – diferenţierea plantelor şi a animalelor de la noi din ţară de cele din alte zone ale lumii;
– proba de generalizare – diferenţierea animalelor şi a plantelor din zona de munte de cele din zona de câmpie;
– proba de comparare – identificarea asemănărilor şi a deosebirilor între două plante/două animale;
– proba de clasificare – gruparea unor cuvinte care denumesc fenomene ale naturii sau activităţi, după anotimpul căruia îi sunt specifice;
– proba de verificare a unor norme de comportare. Prin această probă am constatat care sunt deprinderile de comportare ale elevilor în natură.
Ȋn urma aplicării testului de evaluare inițială am ȋnregistrat următoarele rezultate:
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
3 5 4 3
La unitatea de învăţare „Corpuri” am realizat evaluarea printr-un proiect cu tema: „Eu şi mediul înconjurător”.
Proiectul este o metodă complexă, care necesită o perioadă mare de timp (una sau mai multe săptămâni). Proiectul solicită elevului să realizeze planul unor activităţi desfăşurate în şcoală, dar mai ales în afara şcolii, sub coordonarea învăţătorului, pornind de la identificarea unei probleme. Pentru elaborarea lor, elevii trebuie să caute informaţii, să le combine, să formuleze probleme şi să caute soluţii, valorificând informaţii de la diferite discipline. Proiectul se poate realiza individual sau în grup. Organizarea sa în grup aduce mai multe beneficii. Particularităţile individuale reclamă organizarea activităţilor în grupuri mici, unde sarcinile pot fi individualizate şi pot fi mai uşor măsurate performanţele şi progresul înregistrat. Strategiile didactice trebuie să includă învăţarea prin cooperare, învăţarea prin descoperire, jocul, întrucât acestea sunt modalităţile de abordare interdisciplinară care creează un context al învăţării plăcut, stimulativ, care valorifică interesele, nevoile copilului şi experienţele lor de viaţă şi creează premisele învăţării automone şi ale reuşitei şcolare.
Am informat elevii în legătură cu necesitatea realizării proiectului – folosirea lucrărilor în desfăşurarea următoarelor lecţii şi că lucrările vor fi prezentate colegilor. Am stabilit, de la început, că evaluarea produsului final se va face prin prezentare orală, liberă de către fiecare grupă, învăţătorul fiind permanent consilier şi evaluator final, fără să neglijez părererile elevilor. Am precizat că se va lucra pe patru grupe cu câte 3 şi 4 elevi, cu lideri de grupă şi cu teme date pentru fiecare grupă. Am precizat timpul de lucru.
Elevii au avut ca sarcini:
– selectarea şi prezentarea informaţiilor despre diferite corpuri (din reviste, ziare, creaţii proprii);
– reprezentarea prin desen a unor corpuri;
– colectarea unor eşantioane din diferite corpuri;
– realizarea unui colaj cu desenele şi eşantioanele colectate.
Pentru evaluare am stabilit timpul de lucru de 2 ore, elevii fiind aşezaţi în grupe dispuse astfel încât fiecare să se poată privi în faţă cu toţi ceilalţi; să aibă cărţi de vizită pe masă şi mapa cu produsul final. Clasa a fost amenajată corespunzător, expunându-se o parte din materialele ilustrative sugestive – create de elevi: planşă cu planul proiectului de evaluare, postere cu vederi, diagrame cu date semnificative sau expresii literare, desene colective, eşantioane din diferite corpuri, compuneri, reportaje de excursie, afişe etc. Elevii au fost sfătuiţi ca, în timpul evaluării proiectului, să pună întrebări celorlalte grupe, să aducă completări şi să completeze o fişă de observaţie pentru fiecare elev cu cerinţele: vorbeşte corect în propoziţii; prezintă material bogat şi edificator, este activ, povesteşte frumos, citeşte corect, expresiv, respectă cerinţa dată, aduce noutăţi, este original.
Grupele au rezolvat tema propusă foarte ingenios, folosind o varietate de surse informaţionale, cu argument şi suport bine realizat.
Evaluarea finală s-a făcut pe descriptori de performanţă şi cu argumentarea individuală a fiecărui calificativ lăsând elevii să-şi spună părerea. Criteriile pe care le-am urmărit în aprecierea elevilor au fost:
– în ce măsură elevul a înţeles sarcina pe care a avut-o şi în ce măsură a realizat-o;
– valorizarea competenţelor elevului;
– nivelul de elaborare şi comunicare;
– creativitatea;
– calitatea rezultatelor.
În urma urma evaluării am înregistrat următoarele rezultate:
Nr. elevi FB B S
15 7 5 3
Datele obţinute, cumulate cu observaţiile de fiecare zi, cu lucrările elevilor, m-au ajutat în conturarea activităţii viitoare. În urma analizei rezultatelor obţinute am adoptat decizii adecvate de organizare a unor activităţi diferenţiate, dând astfel posibilitatea fiecărui elev de a manifesta o atitudine personală, responsabilă faţă de mediul în care trăieşte. O atenţie deosebită am acordat-o elevilor care au obţinut calificativul ,,Suficient”, antrenându-i în cât mai multe activităţi de cooperare în grup.
La unitatea de învăţare „Proprietăţi şi transformări ale corpurilor care nu au viaţă”, am aplicat un test de evaluare sumativă, unde am propus elevilor itemi din toate categoriile. Elevii au dovedit cunoştinţe din domeniul ştiinţelor, au prezentat caracteristici ale corpurilor fără viată, au explicat influenţa unor factori de mediu asupra sanătăţii omului şi a mediului înconjurător, au identificat şi prezentat măsuri de protejare a mediului.
Se observă din rezultatele obţinute că s-au realizat progrese faţă de unitatea de învăţare precedentă.
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
5 6 2 2
Nu doar testul aplicat mi-a oferit informaţii despre progresul elevilor, ci şi observarea sistematică în timpul activităţilor organizate şi analiza produselor activităţii lor.
La unitatea de învăţare „Influenţa omului şi a factorilor de mediu asupra corpurilor” am ales ca formă de evaluare portofoliul pentru a putea urmări progresul global înregistrat de fiecare elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, capacităţile şi atitudinile înregistrate.
Am avut în vedere faptul că la această vârstă copiii sunt inventivi, sunt interesaţi de ceva nou, sunt dornici de afirmare, colaborează cu alţii şi le plac competiţiile.
La unitatea de învăţare „Influenţa omului şi a factorilor de mediu asupra corpurilor” am ales ca formă de evaluare portofoliul pentru a putea urmări progresul global inregistrat de fiecare elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, capacităţile şi atitudinile înregistrate.
Portofoliul este un instrument de evaluare care îi dă elevului posibilitatea de a lucra în ritmul propriu şi de a se implica activ în rezolvarea sarcinilor de lucru stabilite. Evaluarea prin portofoliu nu este stresantă pentru elev, ci motivantă. Elevul este implicat în realizarea unor materiale care să-l reprezinte mai bine, fapt care va contribui la dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor însuşite. Portofoliul a sintetizat activitatea elevilor pe o perioadă mai lungă de timp (şase săptămâni).
Am avut în vedere faptul că la această vârstă copiii sunt inventivi, sunt interesaţi de ceva nou, sunt dornici de afirmare, colaborează cu alţii şi le plac competiţiile.
Titlul portofoliului a fost „Protejarea mediului” şi a cuprins temele:
• Sunt un bun ecologist? – completarea unui chestionar privind protejarea mediului;
• Plante şi animale pe cale de dispariţie – realizarea unui album de ilustraţii cu plante şi animale pe cale de dispariţie din ţara noastră şi din alte ţări; notarea informaţiilor despre acestea;
• Efectele intervenţiei omului asupra mediului – colectarea informaţiilor din diverse surse (cărţi, reviste, ziare, internet) despre efectele intervenţiei omului asupra mediului înconjurător;
• Plan de măsuri – elaborarea unui plan de măsuri pentru diminuarea şi chiar eliminarea efectelor unor acţiuni poluante în zonă;
• Localitatea mea aşa cum mi-o doresc – realizarea unui desen prin care să se ilustreze felul în care se doreşte să arate mediul înconjurător în localitatea natală.
Am discutat cu elevii despre conţinutul şi criteriile de evaluare a activităţilor componente, termenele de control, de evaluare şi notare. Criterii de evaluare:
a) conţinutul portofoliului:
b) calitatea pieselor din portofoliu;
c) estetica;
d) originalitate, creativitate
CRITERII DE EVALUARE :
1. Calficativu FB: Portofoliul se caracterizează prin multilateralitate în reflectarea categoriilor şi a criteriilor principale de evaluare. Conţinutul unui asemenea portofoliu demonstrează eforturi considerabile depuse şi un evident progres al elevului privind dezvoltarea gîndirii, capacitatea de a rezolva sarcinile propuse, abilităţi de aplicare şi comunicare, prezenţa unui înalt nivel de autoevaluare şi atitudine creativă faţă de disciplina dată. Conţinutul şi aspectul portofoliului probează originalitate şi creativitate.
2. Calficativu B: Portofoliul constituie dovada unor cunoştinţe şi capacităţi solide, însă spre deosebire de primul nivel aici pot lipsi unele elemente din categoria celor neobligatorii, nu este originalitate în conţinut, iar elementul de creativitate este lipsă.
3. Calficativu S: Se pune accentul pe categoria principală după care se poate judeca nivelul însuşirii cunoştinţelor şi a capacităţilor prevăzute în programa de studii. Lipsesc argumente ce demonstrează gîndirea creativă, capacităţi aplicative, abililităţi de comunicare orală şi scrisă.
Rezultate obţinute:
Nr. elevi FB B S
15 10 4 1
Pe lângă faptul că mi-au oferit date despre evoluţia şi progresele realizate de elevi, portofoliile s-au dovedit a fi instrumente lucrative, în sensul că elevii au apelat la fişe ori de câte ori a fost nevoie şi în cadrul altor lecţii, chiar a altor discipline (educaţie civică, educaţie plastică). Comparând rezultatele elevilor în urma evaluărilor efectuate se observă progresul elevilor de la o unitate de învăţare la alta.
În testul de evaluare sumativă aplicat în etapa finală am urmărit ca şi în testul de evaluare iniţială aceleaşi probe, dar gradul de dificultate a itemilor a fost mai ridicat.
Elevii au asociat factorii de mediu cu caracteristicile lor, au enumerat plante şi animale din zone geografice diferite, au identificat plante şi animale pe cale de dispariţie care sunt ocrotite de lege, au prezentat cauze şi efecte ale poluarii şi măsuri de protejare a naturii.
Rezultatele înregistrate la acest test au fost:
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
8 6 1 0
Se observă că rezultatele elevilor dovedesc progres în obţinerea rezultatelor individuale. Nu s-au înregistrat elevi cu calificativul “Insuficient” şi ,,Suficient”. Toate aceste modalităţi de evaluare mi-au confirmat, în final, faptul că teoria didactică pe care am ales-o a dat rezultatele sperate.
Concluzie: Comparând rezultatele obţinute la testul iniţial şi la cel final, observăm că eşantionul experimental are un procentaj de rezolvare a sarcinilor mult mai ridicat la testul final comparativ cu cel iniţial, ceea ce mă îndreptăţeşte să afirm că utilizarea unei diversităţi de strategii didactice (metode şi procedee, mijloace didactice, forme de organizare) determină o creştere a performanţei şcolare, stimulează motivaţia pentru învăţare, ducând în final la schimbări comportamentale pozitive.
Bibliografie:
• Joiţa Elena, Ilie V., Vlad M., Frăsineanu E.; PEDAGOGIE ŞI ELEMENTE DE PSIHOLOGIE ŞCOLARĂ, EDITURA ARVES, 2003;
• Nicoleta Adriana Geamănă, Maria Dima, Dana Zaina; EDUCAŢIA ECOLOGICĂ LA VÂRSTA PRESCOLARĂ, – supliment al revistei ,, Învătământul Preşcolar
• Pârâială Viorica, Pârâială Dumitru, Filoti Carmen; ŞIINŢE ALE NATURII, EDITURA EURISTICĂ, Iaşi, 2002;
• ***IMPLICAŢIILE METODICE ALE INTERDISCIPLINARITĂŢII ÎN ACTUL DE PREDARE-ÎNVĂŢARE – Revista de pedagogie nr.8, 1985.