Proiectele europene reprezintă o oportunitate atât pentru dascăli cât și pentru elevi de a lua contact cu participanții la educație din alte sisteme, de a face schimburi interculturale, de a vizita, de a privi prin ochii celuilalt. Despre asta a fost vorba în perioada 8-12 mai 2023, când am participat, alături de Asociația Cultural Educativă Ambasadorii Prieteniei, la mobilitatea de încheiere a proiectului de parteneriat strategic Erasmus+ Am I European? la Cardiff, Țara Galilor.
Amploarea evenimentului a fost direct proporțională cu dimensiunea celor prezentate, International links (global) ltd, reușind să concentreze în Conferința Internationalising Education din 9 Mai exemple de bune practici, formatori, profesori și elevi din cinci țări europene cu care dezvoltă proiecte Erasmus+, angajându-le în activități care să le schimbe viața. Așadar, Țara Galilor, Grecia, Turcia, Spania și România (prin cei peste 100 de participanți ai săi – elevi, profesori, directori de școli, ONG-iști) au ridicat la putere educația pentru ca rezultatul să fie un infinit al cunoașterii, al colaborării în toate cele 5 sesiuni de lucru pe ateliere ale conferinței.
Trecând prin filtrul minții si al sufletului (mai spiritual) și prin cinci ateliere (mai pragmatic) afirmăm că am mai crescut puțin. Într-unul dintre ateliere, Face behind the mask, am remarcat că pandemia a adus și lucruri bune în educație. Câți dintre noi am încercat să dăm măștii o alta valoare, să o transformăm într-o metaforă care să ascundă eventuale greșeli de limbă prin stimularea gândirii critice, creative și laterale (știm că în limba străină este esențial să ne facem înțeleși, și nu perfecțiunea lexico-gramaticală așa cum primează înțelegerea globală a unui document); oare câți dintre noi am folosit masca drept mod de exprimare a sentimentelor prin artă – mindfulness drawing și teatru? Am dori ca aceste întrebări să rămână retorice și mai târziu, cu răspuns în învățarea activă.
Și dacă tot am adus vorba despre învățare activă atelierul despre Flipped Classroom a adus lumină în ceea ce înseamnă clasa răsturnată, nu pentru că această metodă nu a ajuns și până la noi, ci pentru simplul fapt că formatoarea a venit cu exemple concrete de activități construite pe cele 3 etape – pre-class activities, in-class activities și post-class activities, dar și resurse de aplicații ce se potrivesc acestui alt tip de predare-învățare. Fiecare atelier la care am participat a adus plus valoare la ceea ce știam dinainte. Ineditul a venit și prin tematica abordată, precum Family engagement in action, o paralelă între relații dintre școală și comunitate în Țara Galilor și Polonia. A fost adusă cumva în discuție o problemă actuală a școlilor din toate țările, credem noi, nu doar din cele prezentate (Polonia și Țara Galilor). Relația cu familiile elevilor este cheia reușitei școlare a copiilor, integrarea lor cu succes în orice formă de învățământ. Devine din ce în ce mai dificil să atragem părinții să se implice în viața școlară a copiilor lor, să participe la activități, să vină la ședințe sau la consilierea individuală. Trăind într-o permanentă agitație, alergând și muncind pentru a avea un trai decent, părinții din ziua de azi nu mai fac parte activ din viața copiilor lor, îi implică în foarte multe activități extrașcolare sau de tip afterschool pentru a ajunge o dată cu ei acasă.
De ce este nevoie să ne cunoaștem părinții elevilor cu care lucrăm? Răspunsul l-am aflat din prezentarea lui Tom, un profesor care lucrează într-o școală cu elevi cu dizabilități grave. El consideră că în relațiile cu părinții poți dărâma bariere, dar doar pentru a stabili nevoile grupului, obiectivele comune, pentru a clădi încrederea. Părinții trebuie să știe și că au limite în comunicarea cu școală, când, cum și cu cine trebuie să vorbească și mai ales despre ce. Exemplele de activități în care au fost implicați părinții ni s-au părut interesante și le-am luat cu noi în ”valiza” lucrurilor de ținut minte și aplicat la clasă.
Celelalte ateliere ne-au impresionat prin modalitatea aleasă de a disemina rezultatele obținute în cadrul unor proiecte inițiate de țara gazdă. Un astfel de exemplu a fost atelierul legat de activitățile outdoor. Deși în acest proiect au fost implicate școli din Grecia, Țara Galilor, România și Turcia, delegația țării noastre a dat dovadă de creativitate, originalitate și multă dăruire. O delegație numeroasă, formată din cadre didactice și elevi, purtând cu mândrie portul tradițional românesc, un grup de oameni profesioniști – și țin să o amintesc de unul dintre inițiatorii formatului Educație la înălțime care au impresionat prin calitatea prezentărilor, prin implicarea copiilor în diseminare, copii care au vorbit liber în limba engleză.
Pentru noi, acest atelier a fost unul motivant, fiindcă am văzut concret impactul pozitiv asupra copiilor, asupra comunității al activităților unui proiect pe această temă – outdoor learning și am plecat de acolo cu gândul de a căuta parteneri și a desfășura astfel de activități și cu copiii din școala noastră.
Câștigul major pentru noi a fost atelierul The perfect host for international projects, singurul de acest fel la care am participat până acum, dar care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor pentru că am experimentat și învățat cum trebuie gândit un proiect de succes: tema proiectului, partenerii, locul de desfășurare, sarcini asumate, implicarea autorităților, rolul oaspeților în buna desfășurare a întâlnirii. În grupuri mici am colaborat, am inițiat mini proiecte care au toate șansele să fie puse în practică.
În zilele noastre, când abordările moderne sunt centrate pe elev, prin identificarea aptitudinilor acestuia și mentorarea dezvoltării acestora până la atingerea potențialului lor maxim, proiectele de schimb interșcolar rămân cadrul educațional perfect, prin expertiza educațională oferită de toți partenerii, ce conlucrează în proiectarea celor mai optime scenarii didactice.
* * *
Autori:
Prof. Bobeș Luminița
Prof. Ciobanu Roxana Ionela
Prof. înv. primar Predoi Mihaela
(Școala Gimnazială Mihai Viteazul Târgoviște)