Proiectul ERASMUS+ 2025-1-RO01-KA121-SCH-000313865, având ca partener Gurpinar Borsa Mesleki ve Teknik Anadolu Lisesi din Istanbul – Turcia, a constituit prilej de dobândire a noi experiențe, de dezvoltare personală și profesională pentru șase elevi și două cadre didactice de la Colegiul de Industrie Alimentară Elena Doamna Galați în perioada 8-14 martie a.c.
Proiectul a vizat educația ecologică, apropierea de frumusețile și beneficiile naturale, oferind tuturor posibilitatea de a cunoaște și analiza elemente inedite privind probleme climatice la nivel european, chiar global. Mai multe ateliere educaționale precum Climate Heritage Protection Workshop & Commitment Ceremony – au fost dedicate tinerilor, profesorilor care explorează legătura dintre schimbările climatice și patrimoniul cultural și natural european. Acestea au combinat metode de învățare non-formală cu implicarea civică și a avut ca scop creșterea gradului de conștientizare asupra impactului schimbărilor climatice, dezvoltarea gândirii critice și încurajarea responsabilității civice. Participanții s-au implicat activ și au fost încurajați să contribuie cu idei și soluții.
Activitățile, diverse și cu un impact major, au inclus work-shop-uri, vizite, excursii, prezentări etc. Explorările din pădurea Belgrad au fost o oportunitate pentru participanți de a descoperi biodiversitatea, ecosistemele locale și importanța protejării mediului.
Plimbările prin Istanbul au vizat transportul public și importanța lui pentru un mega oraș. Rețeaua acestuia include tramvaie, metrou și autobuze eficiente, care reduc traficul și poluarea. Sistemul este în mare parte electric și poate scădea emisiile de carbon cu până la 90%. S-a evidențiat impactul negativ al marilor orașe asupra mediului prin poluare și consum ridicat, propunându-se soluții precum transportul public eficient, reciclarea și monitorizarea calității apei. Un studiu realizat a subliniat importanța investițiilor în energie regenerabilă și spații verzi pentru a asigura o dezvoltare urbană sustenabilă. Elevii au aflat modul în care civilizațiile antice gestionau apa folosind sisteme ingenioase, bazate pe cunoștințe ecologice și cooperare comunitară. Scopul activităților a fost acela de a înțelege unele metode, de a conștientiza importanța gestionării corecte a apei și riscurile unei administrări greșite (secetă, inundații, lipsa apei). În acest sens, sunt eficiente soluții practice precum: economisirea apei la domiciliu, reducerea risipei, utilizarea dispozitivelor eficiente și aplicarea unor metode inteligente de grădinărit, urmărindu-se dezvoltarea responsabilității față de consumul de apă și protejarea mediului.
În cadrul proiectului, elevii au calculat emisiile de carbon pentru diferite moduri de transport și au cuantificat beneficiile de mediu ale transportului public, versus vehiculele private. Beneficiarii acestui proiect au dobândit experiență practică utilizând diverse sisteme de transport urban, inclusiv transport pe apă, rețea feroviară și de tramvai. au dezvoltat competențe de observare urbană prin colectarea structurată de date despre modurile de transport și infrastructură pietonală. au înțeles provocările mobilității durabile în orașe cu geografie complexă, inclusiv căi navigabile și configurații multi-continentale, au dobândit abilități de planificare a rutelor care echilibrează impactul asupra mediului, eficiența, accesibilitatea și caracterul practic, au recunoscut modul în care caracteristicile geografice (strâmtori, dealuri, cartiere istorice) influențează soluțiile de transport, au evaluat critic infrastructura urbană din perspectivele sustenabilității și accesibilității.
Participanții au învățat cum hammam-urile (băile publice) otomane conservau apa prin sisteme de recirculare și reutilizare, cum casele tradiționale foloseau ziduri groase de piatră, curți interioare și turnuri de vânt pentru răcire naturală fără electricitate și cum meșteșugurile tradiționale minimizau deșeurile.
Prezentările au inclus exemple de principii arhitecturale islamice care încorporează sustenabilitatea: orientarea pentru lumina naturală, elemente de apă pentru răcire și materiale de construcții cu impact redus asupra mediului.
Excursia la cisterna Bazilicii (construită în 532 d.H.) a presupus un tur ghidat al acestui sistem subteran de stocare a apei. Elevii participanți au observat caracteristicile arhitecturale: tavane boltite, amplasarea coloanelor, indicatori de adâncime a apei. Ghidul a explicat modul în care inginerii bizantini colectau apa de ploaie din tot orașul, o filtrau prin paturi de nisip, stocau 80000 de metri cubi subteran și o distribuiau la palate și fântâni publice. Cei prezenți au remarcat nivelurile de umiditate, temperatura în interior (constant rece) versus cea din exterior, discutând principiile inginerești. Echipele au comparat tehnicile antice de conservare a apei cu sistemele moderne de colectare a apei de poaie, identificând similitudini și inovații.
Participanții au înțeles ingineria antică a gestionării apei, inclusiv sistemele de colectare, filtrare, stocare și distribuție, au analizat modul în care arhitectura tradițională a atins eficiența energetică prin răcire pasivă, masa termică și ventilație naturală, au dobândit abilități de gândire critică despre tehnologie, înțelegând că soluțiile eficiente nu necesită întotdeauna abordări de înaltă tehnologie, au recunoscut conexiunile dintre adaptarea la climă, penuria de resurse și inovația arhitecturală, au dobândit abilități de cercetare pentru investigarea impactului climei asupra locațiilor specifice folosind surse științifice online, au dezvoltat competențe de prezentare pentru comunicarea informațiilor climatice către audiențe diverse folosind mijloace vizuale și date, au identificat strategii de adaptare pentru protejarea siturilor de patrimoniu de impactul climei.
În cadrul unui atelier de protecție a patrimoniului climatic s-a realizat o prezentare multimedia care a arătat impactul schimbărilor climatice asupra siturilor din patrimonial Mondial UNESCO din Istanbul: eroziunea costieră care amenință fundațiile Palatului Topkapi, riscuri crescute de inundații în Marele Bazar din cauza precipitațiilor extreme, creșterea umidității care deteriorează mozaicurile bizantine din Hagia Sophia și stresul structural cauzat de fluctuațiile de temperatură asupra Moscheii Suleymaniye.
În activitatea de plantare de flori în grădina școlii gazdă, fiecare participant a scris un angajament personal de sustenabilitate pe o etichetă biodegradabilă atașată plantelor. Ceremonia a inclus elemente simbolice, reprezentând conexiunea Europa-Asia.
Evaluarea finală a constat în completarea de chestionare structurate despre cunoștințele dobândite, abilitățile dezvoltate și planurile de acțiune. Au fost, desigur, acordate certificatele care recunosc competențele specifice dobândite în timpul mobilității.
Moscheea Albastră, Hagia Sophia, Grand Bazar, Turnul Galata, Bosforul sau Marea Marmara au creat imagini de neînlocuit în conștiința fiecăruia. Dincolo de toate competențele, de toate experiențele acumulate și de scopul realizat al proiectului, prieteniile născute aici, empatia creată pe tot parcursul acestor zile de neuitat rămân ca un fundament peren în inimile tuturor participanților. Tesekkur ederim, Istanbul!