Eficiența utilizării platformelor educaționale comparativ cu metodele tradiționale de predare la disciplina biologie

Integrarea tehnologiei în educație a devenit esențială în procesul de predare-învățare-evaluare, în special în discipline precum biologia, care implică numeroase concepte abstracte și procese greu de observat în mod direct. Articolul analizează comparativ eficiența platformelor educaționale digitale față de metodele tradiționale de predare a biologiei în învățământul gimnazial. Pornind de la un studiu de caz aplicat la clasa a VII-a, sunt prezentate beneficiile și limitele fiecărei metode, concluziile fiind favorabile unei abordări hibride, care îmbină avantajele ambelor paradigme.

1. Introducere

Predarea biologiei implică transmiterea unor cunoștințe despre viață, organisme și funcționarea corpului uman, domenii ce presupun o înțelegere aprofundată a unor procese invizibile și interdependente. În contextul actual al digitalizării, metodele tradiționale – bazate pe explicații frontale, desen pe tablă și folosirea manualului – sunt completate sau chiar înlocuite de platforme educaționale interactive, care oferă resurse multimedia, simulări, jocuri și evaluări automate. Această tranziție generează întrebări firești privind eficiența și impactul acestor instrumente asupra procesului de învățare.

2. Fundamente pedagogice și tehnologice

Modelul educației centrate pe elev susține învățarea activă, prin implicare directă, interactivitate și explorare. Conform teoriei constructiviste, elevul nu este un simplu receptor de informații, ci un participant activ în construcția propriei cunoașteri. Platformele digitale (ex. Mozaik Education, Google Classroom, Wordwall, Kahoot, LearningApps, Padlet) permit transpunerea acestor principii în practică, oferind: simulări tridimensionale; lecții video; instrumente de testare automată și feedback imediat; colaborare în timp real.

3. Studiu de caz – Clasa a VII-a: Funcțiile sistemului nervos

3.1 Obiectivele cercetării
– Evaluarea eficienței platformelor educaționale in raport cu cu metodele tradiționale de predare a conținuturilor de biologie.
– Evaluarea impactului asupra înțelegerii conceptelor, implicării elevilor și performanțelor obținute.

3.2 Descrierea activității
– Locul desfășurării: Școala Gimnazială Nr 1 Valcău de Jos, clasa a VII-a.
– Durata: 4 săptămâni.
– Tematica: Funcțiile de relație la om – Sistemul nervos.
– Metodologie:
* Grupa A – metode tradiționale: lecții frontale, fișe scrise, desen la tablă;
* Grupa B – metode digitale: lecții interactive pe Mozaik3D, quiz-uri pe Wordwall, teste Google Forms, materiale video explicative.

4. Rezultate și interpretare

Elevii care au învățat prin platforme educaționale au demonstrat o înțelegere superioară a conținuturilor, în special în cazul funcțiilor sistemului nervos și conexiunilor neuronale, datorită reprezentărilor vizuale și interactivității.

5. Avantaje și limite ale celor două metode

5.1 Platformele educaționale – Avantaje: Vizualizarea proceselor invizibile, învățare activă, feedback imediat, creșterea motivației.
5.2 Platformele educaționale – Limite: Necesită echipamente, potențial de distragere, cerințe de competențe digitale.
5.3 Metodele tradiționale – Avantaje: Claritate teoretică, interacțiune directă, adaptabilitate.
5.4 Metodele tradiționale – Limite: Lipsă de atractivitate, dificultăți în vizualizare, evaluare lentă.

6. Concluzii

Rezultatele cercetării susțin ideea că predarea biologiei în context digital este mai eficientă din perspectiva înțelegerii, implicării și evaluării elevilor. Totuși, metodele tradiționale își păstrează valoarea formativă. Recomandăm o abordare hibridă.

7. Recomandări

1. Promovarea unei predări hibride.
2. Formare continuă pentru profesori.
3. Asigurarea echității în accesul la tehnologie.
4. Crearea de resurse educaționale deschise.
5. Integrarea biologiei în proiecte STEM.

Bibliografie
– Cerghit, I. (2008). Metode de învățământ. Editura Didactică și Pedagogică.
– Cucoș, C. (2017). Tehnologia educației. Iași: Polirom.
– Vygotsky, L. S. (1978). Mind in Society. Harvard University Press.
– Ministerul Educației (2022). Programa școlară pentru disciplina Biologie, clasele V–VIII.
– Mozaik Education – www.mozaweb.com
– Wordwall – wordwall.net
– Google for Education – edu.google.com

 


Încadrare în categoriile științelor educației:

prof. Cristina Bal

Școala Gimnazială, Valcău de Jos (Sălaj), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/cristina.bal