Eficacitatea practică și teoretică a metodelor de învățare în predarea și studiul geografiei

Dacă avem în vedere întregul spectru al procesului instructive educative de la noi şi de oriunde şi dacă încercăm să decriptăm atât parcursul evolutiv sau chiar anumite involuţii şi sincope vom descoperi că există atât numeroase similitudini cu privire la aspectele esenţiale, vizibile cât şi numeroase discordanţe, îndeosebi la aspectele de substrat, particulare.

Deşi există o serie de noi şi noi percepte şi metode, aproape infailibile, la o atentă observare vom înţelege că sintagma Nimic nou sub soare este mai valabilă ca oricând. Dincolo de orice alt comentariu,  a pune educaţia doar în sarcina şcolii este o concepţie foarte greşită şi periculoasă.

De fapt nu atât eficienţa metodelor utilizate în procesul instructive-educativ este important, cât şi publicul cărora li se adresează, apetenţa acestuia pentru  cooperare, gradul de implicarea al celorlalţi actanţi  educarea  tinerei generaţii şi evoluţiile din societate. Dacă ne referim la studiul geografiei, o abordare pur teoretică a disciplinei, fără suport aplicativ conduce spre o înţelegere foarte dificilă a  conţinuturilor, spre o  dificultate  evidentă în înţelegerea unor procese specifice şi o superteoretizare lipsită de substrat logic şi practic, în mintea oamenilor în formare. Aplicaţiile practice, studiul unor modele, simularea, folosirea suporturilor grafice şi a tehnicilor de tip TIC pot contribui la o mai bună înţelegere a noţiunilor şi fenomenologiei geografice.

Strategii specifice  pentru învăţarea eficientă a geografiei  prin folosirea jocurilor logice şi situaţiilor-problemă

Una dintre cele mai incitante ramuri ale ştiinţei este, cu siguranţă, geografia, o ştiinţă deschisă evident spre cunoaştere şi progres.Studiul geografie abordează o serie de tehnici şi metode fie proprii fie preluate şi adaptate la domeniul său de studiu. Iată câteva dintre acestea:

O modalitate eficientă de învăţare a geografiei, care stimulează inteligenţa şi poate crea o dependenţă pozitivă  constă în folosirea unor suporturi logice (careuri, logogrife, aritmogrife, grile, careuri magice) cu ajutorul cărora elevii se antrenează şi învaţă geografie în mod plăcut şi util. Iată câteva modele utilizate de către mine şi publicate în lucrarea Geografia pentru toţi (Vol. I), apărută  la editura Sfera – Bârlad, în anul 2016:

1. Logogriful
Rezolvaţi acest logogrif
1 2 3 4 5
1
2
3
4
5
1.Oraş din judeţul Neamţ situat la confluența Moldovei cu Siretul.
2.Stat din Peninsula Arabia
3.Insulă din arhipelagul Britanic
4.Diviziune temporală
5.Simbol pentru punctul cardinal Nord.
Este un joc logic şi incitant, relative uşor de rezolvat de către elevi.

2. Grila… logică
Este o modalitate  de  fixare a unor noţiuni geografice prin joc şi exersarea acuității vizuale.
Iată un exemplu:
Descoperiţi oraşe,comune, o cetate dacică şi un nume…. rătăcit, printre cuvinte.
În pătratul de mai jos, căutând, pe orizontală, verticală, diagonală, de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga, de sus în jos şi de jos în sus, veţi descoperi  cuvinte menţionate în titlu şi în lista alfabetică, de mai jos.

B B C D E V A U A C A B N
O R A D E A S T I T U T D
B R A N E S D E T A C I E
S A N D E L E N I S L M J
U C R B E U C A A N U I I
C O B A D I N R S A J S P
E V R H O C E N I D N O R
A P A N B L A J I N A A D
V A I A R E T P E U P R U
A L L S A J A R U C O A A
A G A S C A V A D I C U S
O V I D I U T I P R A R A
S O V A T A E D A R P A N

Câteva probleme derivate:
a) Descoperiţi în listă următoarele cuvinte:AGĂŞ,APA, ARAD, BACĂU, BAHNA, BARAOLT, BEUCA, BLAJ, BRAD, BRAN, BRĂILA, CLUJ-NAPOCA, COBADIN, DEJ, DETA, DEVA, DELENI, DOBRA, HOCENI, IAŞI, IEUD, IP, JINA, NĂPRADEA, NĂSĂUD, NUCI, ORADEA, OVIDIU, PISCU, PRAID, SANDEL , SOVATA, SUCEAVA, SUCIDAVA, TĂŞNAD, TITU, TIMIŞOARA,VASLUI.
b) Grupaţi localităţile în 2 categorii:comune şi oraşe.
c) Găsiţi judeţul în care se află fiecare localitate urbană.

3. Recunoaşteţi traseul
În cele ce urmează, propunem un joc inedit, care constă în recunoaşterea  unor trasee turistice din România, pe baza unor obiective reprezentative sau mai puţin cunoscute.
1.Palatul Culturii-Casa Veronica Micle-Muzeul Lemnului-Parcul Arini-Pietrele Doamnei-Toancele-Piatra Teiului-Hanul Ancuţei-Şaua Strunga-Casa Pogor.
2.Gara Burdujeni-Mănăstirea Piatra Fântănele-Cascada Cailor-Cimitirul Vesel-Memorialul Eroilor-Muzeul  de mineralogie-Grădina Zmeilor-Confluenţa Someşelor-Palatul Cultural-Lacul Ursu-Izvorul Muntelui-Cheile Zugreni-Gara Ilişeşti.
3.Fântâna Mioriţa-Muzeul Ceasurilor-Castelul Iuliei Haşdeu-Bulevardul Merci-Cetatea Poienari-Lacul Vidraru-Mănăstirea Cozia-Muzeul din Bujoreni-Simfonia Lalelelor-Statuia Aviatorilor.
4.Cetatea Biharea-Lacul Petea-Castelul Şuncuiuş-Cheile Turzii-Râpa Roşie-Parcul Dendrologic-Lacul Fără Fund-Vulcanii Noroioşi-Gheţarul Scărişoara-Izbucul Călugări-Biserica cu Lună.
5.Pădurea Gârboavele-Dunele de nisip-Focurile Vii-Cetatea Ţărănească-Strada Sforii-Pasul Giuvala-Cheile Dâmbovicioarei-Castelul Peleş-Ultima Grenadă-Muntele de Sare-Vulcanii Noroioşi-Parcul Crâng-Teatrul Nicolae Leonard.

4. Recunoaşteţi intrusul
Este un joc relativ simplu, format din liste de cuvinte, ordonate după un anumit criteriu, în care este strecurat un cuvânt atipic, care trebuie descoperit. Se cere şi descoperirea criteriului după care sunt grupate cuvintele.
1. Gârniţă, gorun, cer, lariţă, stejar pufos.
2. Toance, Zugreni, Chiril, Hăşmaş, Lapoş.
3. Popivan, Puzdrele,Vârful lui Bran, Inău, Rătitiş.
4. Merişor, Huta, Şetref, Bucin,Tihuţa.
5. Iaşi, Craiova, Buziaş, Slobozia,Tulcea.
6. Sibiu, Suceava, Sighişoara, Mediaş, Constanţa.
7. Topolog, Olteţ, Vâlsan, Lotru, Cibin.

BIBLIOGRAFIE: Au fost folosite materiale promovate în lucrarea Geografia pentru toți -Vol.I, autor Teodor Epure, apăruta la Editura Sfera Bârlad, în anul 2016.

prof. Teodor Epure

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/teodor.epure

Articole asemănătoare