EDICT

În contextul modern al educației, metodele didactice preluate din educaţia non-formală devin tot mai relevante pentru a crea un mediu interactiv și eficient de învățare. Spre deosebire de metodele  didactice tradiționale, acestea pun accent pe experiența proprie a elevului, pe colaborare și auto-reflecție, pornind de la starea de bine dar şi urmărind, totodată, crearea stării de bine a tuturor actorilor educaţionali. Acest articol aduce în prim-plan metode inovatoare care pot transforma procesul educational într-unul care satisface toate principiile educaţiei constructiviste.

Metodele didactice preluate din educaţia non-formală şi adaptate procesului de învăţământ  stimulează implicarea activă a elevilor, dezvoltând creativitatea și gândirea critică. Acestea promovează învățarea prin acţiune, colaborare, reflecție. Dintre metodele care s-au dovedit eficiente în învăţământul  primar, amintesc aici de: Haiku, Stop-Reflectă-Scrie-Raportează, Gândește-Lucrează în perechi-Comunică (Think-Pair-Share).

I. Metoda Haiku îi ajută pe elevi să-și exprime gândurile într-un mod structurat și concis. Aceasta presupune alegerea unei imagini mentale, asocierea unui sentiment și a unei acţiuni, apoi integrarea acestora într-o poezie de trei versuri. Scopul acestei tehnici este de a stimula creativitatea elevilor, de a-i ajuta să își exprime emoțiile și să își dezvolte capacitatea de sinteză printr-un proces simplu și structurat.

Pașii metodei:

1. Elevii sunt invitați să se gândească la o imagine și să o noteze.
2. Elevii aleg un sentiment pe care îl asociază cu acea imagine.
3. Următorul pas este să găsească o acțiune care îmbină cele două elemente anterioare.
4. În final, toate cele trei elemente sunt combinate într-o poezie scurtă de tip haiku, care respectă structura clasică (trei versuri de câte 5-7-5 silabe).

Exemplificarea aplicării metodei:

Clasa: a III-a
Disciplina: Limba și literatura română
Text literar: „Mezul iernei” de Vasile Alecsandri

Subiect: înţelegerea textului poetic

Obiective ale lecției:

1. Elevii vor asocia imagini vizuale din textul poeziei cu diverse sentimente resimţite.
2. Elevii vor crea o poezie de tip haiku, respectând condiţiile expuse.
3. Elevii vor prezenta propriile creații, recitând cu expresivitate.

Desfășurarea activității:

1. Introducerea textului și a metodei (10 minute)

Recit expresiv poezia „Mezul iernei” de Vasile Alecsandri. Apoi elevii recită sau citesc strofa cu strofa, subliniind imaginile vizuale identificate (de exemplu: „lan de diamaturi”, cerul pare oţelit, stele ard ca vecinice făclii). După lectura explicativă a poeziei, aplic  metoda haiku pentru a realiza etapa de reflecţie a lecţiei (dupa modelul de lectie ERR).

Ofer elevilor un exemplu: Stele strălucesc /Liniştea mă-nvăluie /Totul a-ncremenit.

2. Aplicarea metodei haiku:

Solicit elevilor să se gândească la o imagine din poezie, care i-a impresionat cel mai mult și să o noteze.

Elevii identifică un sentiment pe care îl asociază cu imaginea aleasă (exemple: liniște, admiraţie, contemplare)

Elevii se gândesc la o acțiune care să lege imaginea vizuală de sentiment (exemple: “Privesc stelele sclipind”,  “Ascult liniștea nopții”, „Păşesc prin omăt”)

3. Scrierea haiku-ului

Elevii compun un haiku folosind cele trei elemente (imagine, sentiment, acțiune).
Exemplu: Zăpada străluceşte peste câmpuri,/Liniștea nopții-i adâncă,/Privesc singur tabloul fantastic.

4. Recitarea și feedbackul

Elevii care doresc își recită haiku-urile în fața colegilor.

Profesorul și colegii oferă feedback pozitiv, apreciind imaginația, respectarea structurii și expresivitatea

Închei activitatea printr-o discuție:

• Cum vă inspiră iarna?
• Ce alte poezii sau imagini vă amintesc de această atmosferă?

II. Metoda Stop-Reflectă-Scrie-Raportează – analiza critică a experiențelor

Această tehnică îi determină pe elevi să analizeze o situație, să reflecteze asupra ei și să formuleze concluzii clare. Procesul include patru etape:

• STOP – identificarea situaţiei problematice.
• REFLECTĂ – analiza sentimentelor asociate.
• SCRIE – redactarea ideilor într-un mod clar.
• RAPORTEAZĂ – împărtășirea concluziilor cu ceilalți.

Această metodă dezvoltă gândirea critică și capacitatea de argumentare.

III. Metoda “Gândește-Lucrează în perechi-Comunică” (Think, Pair, Share)

Această metodă didactică este una dintre cele mai eficiente strategii de colaborare în clasă. Procesul se desfășoară în trei etape:

• Gândește – Elevii reflectează individual asupra unei întrebări sau probleme date de profesor.
• Lucrează în perechi – Fiecare elev discută ideile sale cu un coleg, schimbând perspective și clarificând răspunsurile.
• Comunică – Perechile își împărtășesc concluziile cu întreaga clasă, consolidând astfel cunoștințele și promovând dezbaterea.

Această metodă încurajează participarea activă, dezvoltarea gândirii critice și îmbunătățirea abilităților de comunicare.

Am utilizat cu succes această metodă cu elevii clasei I, în activitatea care urmărea înţelegerea textului citit, aceştia având ca sarcină, după citirea textului şi conversaţia de fixare a ideilor acestuia, să stabiliească un titlul potrivit. Metoda Think-Pair-Share s-a dovedit pe cât de atractivă şi potrivită scopului, pe atât de eficientă, elevii fiind de acord, în final, cu un titlul propus de una dintre perechi.

Pentru ca metodele non-formale să fie eficiente, sunt esențiale: organizarea spațiului de învățare, utilizarea materialelor interactive și integrarea tehnologiei în mod adecvat. Aşadar, metodele non-formale oferă plus valoare actului educational, completând activităţile bazate pe metode tradiţionale. Prin utilizarea acestora în procesul de învăţământ, elevii își dezvoltă creativitatea, spiritul critic și abilitățile de comunicare, astfel că includerea lor în strategiile de instruire este imperios necesară pentru a transforma procesul educațional într-unul atractiv pentru elevi, dinamic și eficient.