Educația religioasă contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea competențelor sociale și civice ale elevilor, prin promovarea valorilor morale, a dialogului, a solidarității, a responsabilității și a implicării active în viața comunității. Articolul de față analizează, din perspectivă educațională și pedagogică, rolul disciplinei Religie în formarea comportamentului prosocial, prevenirea comportamentelor de risc, dezvoltarea spiritului civic și consolidarea relației elev–școală–comunitate, în contextul societății contemporane.
1. Introducere
Educația contemporană este centrată tot mai mult pe formarea competențelor-cheie necesare integrării active și responsabile în societate. Dintre acestea, competențele sociale și civice ocupă un loc central, fiind esențiale pentru adaptarea elevilor la viața comunitară, la relațiile interumane și la valorile democrației.
În acest context, educația religioasă oferă un suport axiologic solid, contribuind la formarea unui comportament social responsabil și la dezvoltarea unei conștiințe civice bazate pe respect, solidaritate și responsabilitate.
2. Competențele sociale și civice – repere teoretice și educaționale
Competențele sociale și civice presupun capacitatea de a comunica eficient, de a coopera, de a respecta normele sociale și de a participa activ la viața comunității. Aceste competențe se formează progresiv, prin experiențe educaționale semnificative.
Educația religioasă sprijină acest demers prin conținuturi care promovează valori morale fundamentale și prin activități care stimulează reflecția, dialogul și cooperarea.
3. Educația religioasă ca suport pentru educația civică
Prin valorile promovate – respectul față de demnitatea umană, dreptatea, solidaritatea, responsabilitatea – educația religioasă completează educația civică, contribuind la formarea spiritului democratic și a comportamentului civic.
Elevii sunt încurajați să înțeleagă importanța respectării regulilor, a implicării active și a asumării responsabilității față de comunitate.
4. Dezvoltarea competențelor de comunicare și relaționare
Ora de religie creează contexte favorabile dialogului autentic, exprimării opiniilor și ascultării active. Activitățile de grup, dezbaterile morale și jocurile de rol contribuie la:
- dezvoltarea comunicării asertive;
- gestionarea conflictelor într-un mod nonviolent;
- formarea relațiilor interpersonale pozitive.
5. Educația religioasă și prevenirea comportamentelor de risc
În contextul creșterii fenomenelor de violență, bullying și excluziune socială, educația religioasă are un rol preventiv major. Prin promovarea autocontrolului, a empatiei și a responsabilității personale, disciplina Religie contribuie la reducerea comportamentelor antisociale.
Elevii sunt sprijiniți să conștientizeze consecințele faptelor lor și să adopte comportamente prosociale.
6. Voluntariatul și implicarea socială a elevilor
Educația religioasă stimulează implicarea elevilor în activități de voluntariat și proiecte caritabile. Aceste activități dezvoltă empatia, spiritul civic și responsabilitatea socială, oferind elevilor experiențe concrete de învățare.
7. Educația religioasă și incluziunea socială
Prin mesajele sale educative, educația religioasă promovează respectul față de diversitate și incluziunea socială. Elevii sunt încurajați să accepte diferențele și să manifeste solidaritate față de persoanele vulnerabile.
8. Rolul profesorului de religie în formarea competențelor sociale și civice
Profesorul de religie are un rol determinant în formarea competențelor sociale și civice, prin exemplul personal și prin metodele didactice utilizate. Metodele participative, dialogul și proiectele educaționale contribuie la dezvoltarea comportamentului civic al elevilor.
9. Educația religioasă și comunitatea
Colaborarea dintre școală și comunitatea locală oferă elevilor contexte reale de exersare a competențelor sociale și civice. Proiectele comunitare și parteneriatele educaționale consolidează legătura dintre educație și viața socială.
10. Perspective educaționale actuale
În contextul reformelor educaționale, educația religioasă își consolidează rolul în formarea competențelor sociale și civice, adaptându-se nevoilor elevilor și cerințelor societății contemporane.
11. Concluzii
Educația religioasă contribuie decisiv la dezvoltarea competențelor sociale și civice ale elevilor, pregătindu-i pentru o integrare activă, responsabilă și solidară în societate.
Bibliografie extinsă
Văideanu, G., Educația la frontierele dintre milenii, București, Editura Didactică
Cucoș, C., Dimensiuni ale educației, Iași, Polirom<
Cucoș, C., Pedagogie, Iași, Polirom
Stan, M., Evoluția educației civice în România, București, 2019
Ionescu, D., Voluntariatul ca formă de educație morală, Iași, 2018
Bălăceanu, L., Dialog și solidaritate în educația socială, București, 2022
Joița, E., Educația morală și civică, București
Documente curriculare naționale