Una din cele mai mari tragedii prin care umanitatea a trecut este fără îndoială cea a evreilor, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Persecutați pentru simplul motiv că erau văzuți drept sursa tuturor relelor care se abat asupra umanității și în special a Germaniei naziste, evreii au avut cel mai mult de suferit în timpul acestei perioade de tristă amintire, ce a rămas în istorie sub numele de „Holocaust”.
Chiar dacă nu au fost singura etnie persecutată și aproape exterminată de naziști și aliații lor, tragedia prin care evreii au trecut și unii au reușit chiar să supraviețuiască, trebuie să fie astăzi un reper pentru toată lumea, în ceea ce privește urmările discriminării și urii față de celălalt, care dintr-un motiv sau altul poate fi diferit. Mai mult decât atât, este imperios necesar ca toți să reținem un lucru simplu și extrem de important în același timp, anume că promovarea diversităţii, a respectului faţă de celălalt, egalitatea cetăţenilor în raport cu ceilalţi în ceea ce priveşte drepturile, libertăţile fundamentale şi obligaţiile reprezintă principii esenţiale pentru dezvoltarea unei societăți democratice. Înţelegerea şi respectul sunt cu atât mai importante cu cât astăzi pot fi remarcate noi manifestări de antisemitism, apărute, din păcate, în numeroase state, inclusiv în cadrul unor societăţi cu democraţie consolidată de pe continentul european.
A-i ajuta pe tinerii de azi să conștientizeze greșelile trecutului e datoria scolii și a societății de azi. Pentru că această conștiință îi ajută să facă pasul necesar de la necunoaștere la recunoștința pentru darul prezentului, de la obligația de a marca acest eveniment la responsabilitatea de a-și asuma această lecție.
Trebuie menționat faptul că în România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie (dată ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941), pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului. În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, autorităţile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, incluzând: conferințe, seminarii, lansări de carte, expoziții, concursuri școlare etc. În plan internațional Ziua Holocaustului este sărbătorită pe data de 27 ianuarie, în amintirea acelei zile din iarna lui 1945 când soldații Armatei Roșii și restul lumii descopereau cu oroare până unde putea merge cruzimea omenească. Numele lagărului de exterminare descoperit atunci, Auschwitz, avea să rămână pentru totdeauna în memoria umanității ca simbol al Holocaustului, al suferințelor comunității evreiești.
Pentru a cunoaște această filă neagră a istoriei contemporane am propus elevilor o serie de activități interdisciplinare în cadrul unui proiect educațional cu titlul „Învățând, NU UITĂM Holocaustul”. Ce ne-am propus prin acest proiect ? Răspunsul e unul foarte simplu : Creșterea gradului de informare a elevilor de gimnaziu și liceu privitor la problematica Holocaustului cât și accentuarea sentimentelor elevilor de condamnare a Holocaustului. Cum am realizat acest proiect? Printr-un dialog interdisciplinar între istorie, literatură, artă și cinematografie cu sprijinul Complexului Muzeal din Arad și al Institutului de Studiere a Holocaustului și a Drepturilor Omului Olga Lengyel din New York.
Formarea comportamentului de „toleranță multiculturală” şi „toleranță interconfesională” a debutat prin activitatea 300 de ani de comunitate evreiască în Arad – activitate desfășurată la Complexul Muzeal Arad unde 60 de elevi cu ajutorul unor fotografii, scrisori, imagini de epocă, documente oficiale, obiecte personale și de cult au reconstituit o mică parte din istoria comunității evreiești din orașul de pe Mureș. Activitatea de la muzeu a fost urmată de tururi ghidate pentru descoperirea patrimoniului construit al evreilor arădeni : Sinagoga Neologă, Sinagoga ortodoxă, Palatul Neuman, teatrul lui Jacob Hirschil etc.
Activitățile Istorie și cinematografie, respectiv Holocaustul în imagini au solicitat elevilor, ca într-un mod cât mai creativ, să fie evidențiate situațiile de discriminare, xenofobie, rasism și încălcări ale drepturilor omului în perioada de la sfârșitul celui de al doilea război mondial. Astfel elevii au vizionat diverse filme artistice și au realizat scurte recenzii personale respectiv desene, colaje de imagini, machete foarte sugestive pentru această tematică. Materialele realizate de ei, alături de o scurtă cronologie, au fost incluse într-un pliant tematic distribuit elevilor și prezentate într-o activitate desfășurată la nivelul școlii în data de 27 ianuarie. Pianistul, La vita e bella, The boy in the striped pyjamas sau In darkness au fost recomandările cinematografice ale elevilor pentru experiența de impact și prezentarea evenimentelor într-o manieră extrem de realistă şi cum ne dorim a nu se mai repeta vreodată.
La finalul proiectului elevii au fost rugați să aibă un moment de reflecție și să exprime prin cîteva rânduri ce i-a impresionat sau i-a marcat prin participarea la acest proiect. Răspunsurile lor au fost extrem de variate și sugestive ceea ne arată încă o dată faptul că învățarea desfășurată într-un mediu non formal completează activitatea didactică de zi cu zi. Implicarea și curiozitatea lor mă determină să continui acest demers didactic, de promovare a unei atitudini tolerante, deschise, de acceptare și înțelegere firească a raportului „eu-ceilalți”.