Sunt profesor de limba și literatura la Școala Gimnazială „Buică Ionescu” din Glodeni, județul Dâmbovița și anul 2019 mi-a oferit posibilitatea participării la cursul structurat de formare Inclusive education, desfășurat în Praga, în perioada 11-15 noiembrie, în cadrul proiectului de mobilitate în domeniul educației școlare, KA101 „Educație incluzivă – educație pentru viitor”, implementat de școala la care predau. Proiectul, în valoare de 20765 euro, este finanțat de Comisia Europeană, în cadrul Programului Erasmus+, acțiunea cheie 1 și are ca scop dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul educației incluzive. Perioada de implementare a proiectului este 01.08.2019 – 31.07.2021.
Participarea la acest curs structurat de formare mi-a furnizat resursele necesare practicării unei educații incluzive de succes la clasele la care predau, tehnicile, strategiile și metodele aplicate având succes în rândul elevilor care doresc utilizarea lor în cadrul tuturor orelor și de către toți profesorii.
Conform planului de implementare a proiectului, în primele trei luni de zile de la întoarcerea de la curs am aplicat la clasă cele însușite în cadrul formării profesionale de care am beneficiat, adaptând metodele și tehnicile la disciplina predată, la specificul fiecărei clase de elevi, în vederea obținerii unor rezultate mai bune, a unei implicări active, a unui progres semnificativ la învățătură. Dintre aspectele pozitive ale utilizării strategiilor de educație incluzivă, menționez următoarele: stimularea gândirii critice a elevilor, participarea elevilor din categorii dezavantajate la diverse activităţi extracurriculare, dezvoltarea încrederii elevilor cu nevoi speciale prin participarea activă în cadrul activităților incluzive, stimularea creativității și a motivației elevilor, prin utilizarea metodelor incluzive, crearea unei atmosfere pozitive care a sprijinit învățarea activă a elevilor, dorința de participare a tuturor elevilor în cadrul activităților incluzive desfășurate la clasă, progresul școlar realizat de către elevi, conform fișelor de monitorizare, îmbunătățirea relaţiilor profesor-elevi, elevi-elevi, o mai bună cunoaştere a nevoilor elevilor, dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă
Alpfabet box, Story cubes, Activization before reading through feel, Jumping break, 4 corners, Dixit, Arta colaborativă sunt câteva dintre metodele însușite la curs și aplicate la clasă cu un real impact în rândul elevilor de la clasele la care predau.
Evident că au existat și aspecte mai puțin plăcute, precum durata scurtă de timp alocată acestor activități de incluziune, dificultăți în aplicarea unor metode, din cauza numărului mare de elevi, nu toate conţinuturile au putut fi predate folosind strategiile didactice incluzive. Însă aceste aspecte sunt importante prin faptul că pot fi transformate în scopuri pentru activitățile viitoare, constituind adevărate provocări în planificarea acestora.
Chestionarele de satisfacție aplicate elevilor care au beneficiat de o educație incluzivă au evidențiat plăcerea cu care au lucrat, dorința lor de a participa și în viitor la astfel de activități, propunerilor lor reliefând faptul că jocurile și metodele utilizate sunt importante în stimularea interesului pentru învățătură, dar și în consolidarea relațiilor din grupurile din care fac parte.
Începând cu luna a patra, am diseminat informația și în rândul colegilor, la nivelul Comisiei din care fac parte, organizând ateliere de lucru pe metode incluzive, oferindu-le acestora pliante cu metodele și tehnicile însușite, provocându-i astfel la adaptarea și aplicarea acestora la clasele și disciplinele pe care le predau.
Rezultatele obținute, dar și dorința elevilor de a continua aceste tipuri de activități mă motivează să aplic în continuare ceea ce am învățat la cursul de formare la care am participat, în speranța realizării unei educații incluzive de calitate, care să ofere șanse egale tuturor elevilor, indiferent de categoria dezavantajată din care provin.
* * *
Material realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.