Articolul prezintă experiența formativă din cadrul cursului Erasmus+ „All Children are Special: Strategies for Behaviour Management and Optimal Learning for Children with Special Needs”, desfășurat la Malaga, Spania. Analiza urmărește activitățile zilnice, competențele dobândite și relevanța lor în raport cu teoriile și politicile recente din domeniul educației incluzive.
În ultimul deceniu, educația incluzivă a devenit un obiectiv strategic la nivel european și global. Documente precum UNESCO Global Education Monitoring Report (2017) și European Agency for Special Needs and Inclusive Education (2018) subliniază necesitatea adaptării continue a practicilor didactice la diversitatea copiilor.
Conform lui Florian și Beaton (2017), incluziunea presupune nu doar integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale, ci o transformare a pedagogiei astfel încât diferențele individuale să fie considerate resurse educaționale. Mobilitatea Erasmus+ de la Malaga a oferit cadrul potrivit pentru a transpune aceste principii în practică, pentru nivelul preșcolar.
Structura cursului și activitățile desfășurate
- Ziua 1 – Construirea cadrului relațional
Prima zi a fost dedicată activităților de destindere și cunoaștere, precum „Pânza de păianjen” și „Două adevăruri și o minciună”. Aceste exerciții au avut rolul de a crea un climat colaborativ și de a introduce participanții în tematica educației incluzive. Din perspectivă didactică, ele au ilustrat importanța relațiilor pozitive pentru procesul de învățare.
- Ziua 2 – Instrumente de diagnoză educațională
A doua zi a adus în discuție provocările întâmpinate în lucrul cu preșcolarii cu nevoi speciale. Au fost prezentate instrumente precum harta personalității și modelul Enneagrama, care permit identificarea stilurilor individuale de învățare și adaptarea strategiilor educaționale. Aplicarea acestor metode contribuie la personalizarea actului didactic și la valorificarea diversității în sala de grupă.
- Ziua 3 – Învățarea experiențială prin jocuri și roluri
Activitățile din ziua a treia s-au desfășurat în aer liber, accentuând dimensiunea experiențială a învățării. De exemplu, jocul „Bake Pizza” a promovat colaborarea, fiind un joculeț de grup în care toți participanții se așază într-un cerc, fiecare având spatele orientat către colegul din spate. Cadrul didactic formulează și transmite diverse instrucțiuni ( de exemplu: „Cu degețelele întindem aluatul pentru pizza pe spatele colegului din fața voastră.”), iar copiii au responsabilitatea de a le asculta cu atenție și de a le executa corespunzător. Un alt exercițiu semnificativ este jocul de rol „De-a mama și copilul cu nevoi speciale”. Acesta a facilitat înțelegerea situațiilor reale trăite de copii și familiile lor. Aceste metode oferă un cadru autentic pentru dezvoltarea empatiei și a capacității de adaptare a cadrului didactic.
- Ziua 4 – Comunicarea pozitivă și colaborarea creativă
Ziua a patra a fost orientată spre dezvoltarea abilităților de comunicare prin tehnici de ascultare activă și Programare Neuro-Lingvistică (NLP). Activitățile au demonstrat impactul comunicării constructive asupra relațiilor educaționale. Totodată, o activitate de pictură colectivă a ilustrat valoarea colaborării și a creativității ca instrumente de incluziune.
- Ziua 5 – Gestionarea emoțiilor și concluzii
Ultima zi a inclus recapitularea și activități de dezvoltare socio-emoțională, precum „Eliberarea furiei”- prin muzică și dans- și „Desenarea emoțiilor”. Acestea au demonstrat modalități eficiente prin care copiii pot fi sprijiniți în gestionarea emoțiilor, consolidând climatul educațional incluziv.
Competențe dobândite
Participarea la mobilitate a consolidat următoarele competențe:
- pedagogice, prin aplicarea unor instrumente adaptate nevoilor copiilor;
- de comunicare, prin utilizarea tehnicilor NLP și a ascultării active;
- digitale, prin integrarea resurselor multimedia;
- interculturale, prin colaborarea cu alte cadre didactice din Polonia, Germania și Croația;
- de gestionare a emoțiilor, prin metode creative destinate copiilor.
Astfel, mobilitatea a contribuit la dezvoltarea unei abordări educaționale centrate pe copil, bazată pe empatie și incluziune.
Dimensiunea culturală
Pe lângă formarea profesională, cursul a inclus vizite la obiective culturale precum Alcazaba, Castelul Gibralfaro, Muzeul Picasso sau Muzeul Interactiv al Muzicii. Aceste experiențe au oferit o perspectivă interculturală complementară, subliniind rolul patrimoniului cultural în dezvoltarea personală și profesională.
Concluzii
Mobilitatea Erasmus+ a demonstrat importanța formării continue și a schimbului internațional de bune practici pentru promovarea educației incluzive. Experiența acumulată confirmă faptul că integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale presupune nu doar metode pedagogice inovative, ci și o atitudine de deschidere, flexibilitate și empatie din partea cadrului didactic.
Bibliografie
1. European Agency for Special Needs and Inclusive Education (2018). Evidence of the Link Between Inclusive Education and Social Inclusion.
2. Florian, L., & Beaton, M. (2017). Inclusive pedagogy in action: Getting it right for every child. International Journal of Inclusive Education, 22(8).
3. UNESCO (2017). Global Education Monitoring Report 2017/8: Accountability in education. Paris: UNESCO.
4. Suport de curs: All Children are Special: Strategies for Behaviour Management and Optimal Learning for Children with Special Needs. Special Education Children-iDevelop.
* * *
Proiectul ERASMUS+ All Children are Special: Strategies for Behaviour Management and Optimal Learning for Children with Special Needs a fost finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene, sau ale ANPCDEFP. Nici Uniunea Europeană și nici ANPCDEFP nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.