Câștigăm, cheltuim, economisim sau împrumutăm permanent, iar siguranța noastră financiară depinde de cât de bine înțelegem cum funcționează banii.
Prin jocuri interactive și dezbateri, elevii înțeleg mai bine rolul banilor în societate, consumul și economiile, învață cum să fie mai responsabili și să își gestioneze corect resursele, luând în același timp decizii raționale privind finanțele personale.
Lucrând în echipă, ei simulează înființarea unei mici afaceri, își asumă roluri și responsabilități și identifică pașii fundamentali în demararea și administrarea unei firme.
Astăzi, mai mult ca oricând, orice tânăr are nevoie de cunoștințe financiare de bază pentru a înțelege cum funcționează societatea și cum poate lua cele mai bune decizii pentru viitorul său. Cunoașterea mediului financiar și abilitățile de a gestiona banii sunt esențiale pentru a ne descurca în sistemele economice complexe din prezent.
Programele JA de educație financiară sunt menite nu numai să îmbogățească cultura financiară a tinerilor, ci și să le dezvolte abilitățile, să le dea încredere în ei și să-i inspire să adopte un comportament responsabil.
Astfel, elevii înțeleg mai bine conceptele teoretice învățate la școală prin activități practice, exerciții, simulări și dezbateri cu ajutorul consultanților voluntari din business și descoperă instrumente financiare de bază, ce pot contribui la un trai mai sigur, mai puțin stresant și mai productiv.
Fişă de activitate
1. Durata activităţii: 2 ore
2. Obiective :
a) să observe consecințele modului ales de cheltuire a banilor de buzunar ;
b) să identifice strategii de gestionare a banilor;
c) să precizeze bugetul necesar pentru îndeplinirea unor dorințe;
d) să identifice modul în care pot contribui la acest buget;
c) să distingă strategii de gestionare a banilor.
3. Resurse:
a. umane :
– elevii claselor II-III
– cadre didactice;
b. materiale :
– calculator;
– fișe de lucru;
– bancnote simbolice;
– obiecte personale;
– aparat foto;
– carioci.
4. Descrierea activităţii:
4.1. Elevii sunt antrenați într-o discuție despre modul în care își folosesc banii de buzunar.
4.2. În exercițiul următor, trebuie să își imagineze că fiecare are la dispoziție 50 de lei și o lista de lucruri pe care le pot cumpăra, într-o zi. Fiecare elev primește fișa de lucru cu opțiuni de cumpare. La fiecare secțiune, elevii pot opta pentru una sau mai multe variante de cumpărare.
După ce elevii completează fișa, trebuie să calculeze suma totală pe care au cheltuit-o. Dacă suma cheltuită depășește 50 de lei, se cer elevilor exemple de modalități de a obține mai mulți bani (ex. Activități casnice, face mici cumpărături pentru vecinii mai în vârstă etc.).
4.3. Se începe o discuție despre tipurile de activități pe care elevii le fac cu plăcere în timpul vacanței de vară.
– se prezintă lista de activități propusă în cadrul exercițiului.
– elevii sunt întrebați care sunt costurile aproximative pentru fiecare activitate.
– se calculează apoi suma totală de care ar avea nevoie pentru activitățile de divertisment din vară.
4.4. Elevii sunt întrebați cine plătește pentru aceste activități ale lor, cum obțin părinții lor banii și dacă ei ar putea face ceva pentru a economisi bani pentru activitățile preferate din vară. Pentru aceasta, elevii vor avea a dispoziție o lista de activități potrivite vârstei lor și care pot fi remunerate.
4.5. După completarea fișelor de lucru, elevii analizează diferența dintre economiile lor și banii necesari pentru activitățile de divertisment din vacanță. Li se solicită elevilor să se gândească soluții pentru creșterea economiilor. De exemplu, pot renunța la o parte dintre activități, pot reduce frecvența acestora sau îi pot depune la bancă într-un cont de economii.
4.6. În cadrul acestei activități, vor simula procesul de vânzare. Fiecare va avea la dispoziție un număr de 5 jetoane/ bancnote simbolice cu care vor putea cumpăra diverse obiecte.
– Fiecare echipă trebuie să stabilescă și să afișeze prețul fiecărui obiect din magazin.
– Fiecare are la dispoziție 50 de lei, sub formă de jetoane, pe care îi pot folosi pentru a “cumpăra” obiecte disponibile la “magazinele” celorlalte echipe.
După încheierea exercițiului, toți elevii vor returna obiectele “cumpărate” către colegii lor cărora le aparțin.
– Fiecare echipă își deschide magazinul pentru 10 minute, timp în care poate fi vizitat de elevii celorlalte echipe și încearcă să vândă cât mai multe produse.
– După expirarea timpului, fiecare echipă își calculează încasările. Urmează 10 minute, timp în care elevii pot propune idei pentru a-și spori vânzarile.
Se declara câștigătoare echipa al cărei magazin a încasat cei mai mulți bani, dar și echipa ai cărei membri au cheltuit cei mai puțini bani.
Se analiza apoi cu întreaga clasă cum s-au simțit în ipostaza de vânzători; ce a fost greu?
Dar în ipostaza de cumpărători? De ce au optat pentru anumite produse?
5. Rezultate aşteptate:
La sfârșitul exercițiului, elevii ar trebui să poată identifica bugetul necesar pentru îndeplinirea unor dorințe, dar și modul în care pot contribui la acest buget.
6. Modalităţi de evaluare a activităţii:
– evaluare orală prin întrebări și răspunsuri;
– exprimarea opiniilor personale referitoare la identificarea unor strategii de gestionare a banilor;
– mediatizarea activităţii pe pagina de facebook a clasei.
Bibliografie:
www.jaromania.org/