Educarea copiilor în spiritul carității

„Nimic nu-i place atât de mult lui Dumnezeu”, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, „ca o viaţă care aduce folos tuturor. Tocmai de aceea ne-a dat şi darul cuvântului, şi mâini, şi tărie trupească, şi minte, şi pricepere: ca să întrebuinţăm toate acestea spre mântuirea noastră şi folosul aproapelui.” (Sfântul Luca al Crimeei)

Ascultând de îndemnul Sfântului Ioan Gură de Aur, atât noi cadrele didactice, cât şi elevii școlii noastre ne străduim mereu să punem în practică învăţăturile sale cu privire la iubirea aproapelui, aceasta nu de ieri, de azi, ci de o bună bucată de vreme, având deja o veche şi bogată tradiţie în organizarea şi desfăşurarea unor proiecte caritabile.  Aşadar aici voluntariatul creştin se practică în mod real şi concret.

An de an, cu prilejul sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, cu sprijinul partenerilor noştri, adică diverse organizații sau asociații, dar şi cu aportul copiilor şi corpului profesoral, am reuşit să oferim daruri unor elevi care provin din familii nevoiaşe, constând în dulciuri, jucării, rechizite.

Am participat în fiecare an la Telemaratonul Speranţei, organizat anual de Fundația Laurențiu Ciucur și transmis live pe postul local de televiziune, Europa Nova din Timișoara, atât cu un număr artistic în program, cât şi cu o sumă de bani donată pentru nevoile copiilor şi tinerilor suferinzi de boli musculare şi neuromusculare progresive.

Nu i-am uitat nici pe vârstnicii din Centrul de zi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” pe care i-am vizitat cu diferite ocazii şi cu care chiar am desfăşurat proiecte comune ce au adus bucurie, satisfacţie şi mângăiere acestor oameni deosebiţi. Astfel, le-am fost alături la Ziua internaţională a persoanelor vârstnice, aniversarea celor 13 ani de existenţă a Centrului de zi, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, de sărbătorile pascale.

Suntem bucuroşi să constatăm că acest gen de activităţi sunt pe placul elevilor noştri care răspund de fiecare dată solicitărilor dascălilor care iniţiază ori de câte ori au ocazia activităţi în folosul semenilor lor. Ne dorim sincer ca această tradiţie nobilă să continue, astfel încât  să reuşim şi noi într-o mică măsură să ne aducem aportul la binele pe care suntem datori oricum să-l săvârşim cu toţii „cu vreme şi fără vreme” (Sfântul Pavel).

 

prof. Cristina Sas

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/cristina.sas

Articole asemănătoare