Dezvoltarea comunității în care funcționează o scoală o influențeză decisiv pe acesta din urmă. Fenomene precum: scăderea natalității, migrația forței de muncă tinere, îmbătrânirea populației, schimbarea structurii ocupațiilor etc. au efecte asupra vieții școlii, mai ales a perioadei de școlarizare obligatorie. Pe de altă parte, infrastructura nedezvoltată, accesul greu la unitățile scolare, insuficiența spațiilor de învățământ, lipsa spațiilor de cazare pentru copiii ale căror familii locuiesc departe de scoală, lipsa de salubritate etc., influențează viața de zi cu zi a scolii.
Într-o comunitate interdependența aspectelor sociale conduce la funcționalitatea sa. Dacă de exemplu, autoritățile nu se preocupă pentru sporirea condițiilor de viață ale locuitorilor (nu gestionează corespunzător: rețelele de apă si canalizare, electricitate, managementul deseurilor, nu întreține rețeaua de străzi), locurile de muncă lipsesc etc. – tinerii sunt tentați să părăsească localitatea, natalitatea scade si acest lucru poate duce la desființarea unităților scolare.
Relația scoală comunitate locală este influențată de o multitudine de factori printre care putem enumera: mediul social al comunității (rural, urban, mărimea comunității, întindere geografică etc.).
Se demonstrează că scolile din mediul urban, mai ales cele din zonele centrale ale oraselor mari si dezvoltate economic sunt foarte dezvoltate: au dotare materială superioară (sunt atractive pentru sponsori, agenți economici, pot obține fonduri proprii din proiecte sau închirierea de spații etc.), au cadre didactice bine pregătite, de multe ori conțin si alte servicii destinate copiilor si familiilor (semiinternate, cercuri de dezvoltare a abilităților, cabinete de consiliere, logopedie, cantine etc.), sunt atractive si pentru parteneriate cu diversi parteneri comunitari (poliție, ong-uri, instituții de cultură etc), desfăsoară si activități destinate părinților: cursuri, seminarii, dezbateri etc. Nu este de neglijat faptul că, în mediul urban, copiii si familiile acestora au acces la o rețea de servicii cultural-educaționale (teatre, cluburi, case de cultură etc.), de recreere (baze de sport, parcuri etc.), medicale, servicii diverse de asistență socială.
În mediul rural, această diversitate de servicii este mult mai slab reprezentată, familiile si copiii acestora nu au acces la o multitudine de servicii.
- gradul de cultură, nivelul studiilor populației care îsi trăieste viața în comunitate influențeză si viața scolii. Modelul social al profesiilor de succes, modelele oferite de către cei apropiați copiilor influențează si gradul acestora de aspirații.
- profesiile dominante în comunitate – pot deveni atât modele pentru copii dar pot dicta si o anumită orientare a scolii către pregătirea copiilor în domeniul profesiilor cerute de către comunitate, de agenții economici activi. În condițiile migrației accentuate a forței de muncă tinere, recalificării si a dinamicii accentuate a forței de muncă, a promovării excesive de către mass-media a exemplelor de persoane cu mare vizibilitate socială si fără o pregătire adecvată este greu de stabilit un model adecvat de profesie;
- dezvoltarea economică si tehnologică a comunității;
- reprezentările sociale, mentalitățile si atitudinile privind educația copiilor, nivelul aspirațiilor familiilor față de educația copiilor;
- valoarea acordată studiilor si profesiilor;
- percepția privind misiunea scolii în comunitate;
- componența demografică a comunității: ritmul cresterii demografice, structura pe vârste a populației, tipul de familii, structura ocupațională a locuitorilor etc.
Considerăm că o scoală dezvoltată într-o comunitate este motorul dezvoltării comunitare. Inițiativele parteneriatului vin de cele mai multe ori din partea scolii. Reprezentanții scolii trebuie să fie deschisi, să interpreteze evoluția comunității, să aibă disponibilitatea si, nu în ultimul rând pregătirea necesare implicării în parteneriate. De asemenea, scoala trebuie să fie deschisă la alte inițiative, să nu refuze parteneriatul propus de alți reprezentanți ai comunității. Parteneriatul scolii cu alți reprezentanți ai comunității se dezvoltă pe acele componente care au responsabilități, interese privind copiii si familiile acestora. Parteneriatul produce efecte benefice atât pentru scoală, copii, familii dar si pentru comunitate. De exemplu: dezvoltarea unor alternative de petrecere a timpului liber pentru copii scade riscul delincvenței juvenile, crează locuri de muncă în comunitate pentru adulți, previne bolile si contribuie la sănătatea copiilor; are efecte benefice asupra copiilor, familiilor, serviciilor sociale, ajutorarea familiilor sărace, scade riscul de abandon familial al copiilor, de abuzuri împotriva acestora; educația rutieră adecvată scade numărul accidentelor de circulație etc. Scolile care au acces la mai multe resurse ale comunității (umane, materiale, informaționale, tehnologice) pot dezvolta forme de manifestare ale parteneriatului scoală – comunitate diverse si centrate pe nevoile comunității.
Pe de altă parte, gestionarea optimă a problemelor educaționale si sociale identificate de către scoală este dependentă de gradul în care scoala este responsabilă de propriul management. Prin descentralizarea unităților de învățământ se încearcă sporirea ariei de responsabilitate a scolii în privința propriului management. Cu cât scoala are responsabilități mai mari în ceea ce priveste propriul management, cu atât parteneriatul este mai posibil.
Dezvoltarea scolii către o scoală comunitară presupune un efort de voință din partea celor implicați dar si o opțiune mangerială. În opinia noastră nu putem vorbi de o dezvoltare adecvată a scolii în context comunitar fără a ține seamă de toate aspectele enumerate. Desi investite cu aceleasi roluri sociale, scolile funcționează în comunități diferite, gradul de dezvoltare al acestora este dependent de resursele comunității, de tipul de management adoptat de conducerea scolii dar si de nevoile beneficiarilor de servicii educaționale: copii, familii, adulți etc.
O scoală dezvoltată este aceea care răspunde adecvat unei game cât mai mari de nevoiale beneficiarilor săi, dispusă si implicată în parteneriate, flexibilă si cu oameni pregătiți si motivați.