Play has long been recognized as a free, logical activity with clear rules, offering both recreational and educational value. Beyond its social and formal learning contexts, play stimulates creativity, imagination, and the expression of artistic emotions. In formal education, play transforms into role-playing, knowledge games, and exploratory activities, enhancing communication, spontaneity, and creativity. Educational games foster cognitive, social, and creative development, encouraging critical thinking and problem-solving. Dice-based games, for example, introduce surprise and flexibility, promoting creativity and rapid decision-making. Overall, such games enhance engagement, teamwork, and active learning, making education both enjoyable and effective.
Keywords: creativity, imagination, development, critical thinking, communication, problem-solving, engagement, flexibility
De-a lungul timpului, jocul a fost înțeles ca o activitate logică, liber aleasă, având reguli clar stabilite, care pe lângă constanta recreativă și educativă, are valențe artistice, fiind o formă de a exprima sentimentul și emoțiile artistice.
Dincolo de mediul social, unde întâlnim jocurile de societate, sau mediul formal, de învățare școlară ghidată sau în forma liberă, jocul are capacitatea de a depăși limitele impuse și a explora creativitatea și a provoca imaginația. Astfel, el devine amprenta care transmite valori, emoții, expresii artistice generoase și idei originale și valoroase.
Când ne concentrăm pe sfera învățării formale, ne îndreptăm de la jocurile copilăriei, la jocurile cunoașterii, jocurile de rol, jocuri de interacțiune și explorare a lumii înconjurătoare.
Jocul implică o formă de comunicare în disciplinele artistice, în care apar spontaneitatea, creativitatea, interacțiunea dintre concret și imaginar, apărând și situații neașteptate, neprevăzute, care creează situații autentice de învățare. Momentele artistice de mare intensitate creează impresii și emoții care vor genera idei noi și vor aduce valoare autentică. Mesajul jocului este adesea acompaniat de gesturi și expresii corporale, acestea generând intensitate maximă.
Jocul implică, de asemenea, posibilități de explorare, accentuând ritmul, spațiul și dinamica. Putem să vorbim despre un joc de idei în care utilizăm mișcări și construim mesaje emoționale, folosind improvizația, dar, în același timp, acest aspect permite participanților la joc să-și exprime atât gândurile cât și trăirile. De asemenea, poate apărea interpretarea liberă în jocuri, dacă ne referim la jocurile din educația sau activitatea muzicală. Vorbim despre momente unice care creează comunicare și interacțiune cu publicul și în același timp, interpretul, prin creativitatea pe care o elaborează și o transmite, stabilește un joc între artist și public, astfel încât participanții pot pleca cu idei sau sentimente pe care le înțeleg într-o manieră personală.
Prin intermediul jocului, jucătorul sau participantul la joc capătă noi dimensiuni și o libertate de a crea și interpreta propria lui personalitate, descoperindu-se pe sine și exprimându-se într-un mod estetic și frumos.
Când vorbim despre rolul jocurilor didactice ne referim la rolul esențial în procesul instructiv-educativ pe care acestea le au, contribuind nu doar la dezvoltarea abilităților cognitive, ci și la dezvoltarea activităților sociale ale elevilor, precum și la stimularea proceselor gândirii și creativității.
Într-o lume în continuă schimbare, creativitatea nu rămâne doar o posibilitate de abordare sau de valorificare a ideilor, ci devine o componentă esențială pentru a rezolva problemele importante pe care le întâlnim. Astfel, jocurile didactice, dincolo de natura lor ludică au și o natură interactivă și sunt instrumente valoroase în cultivarea creativității. Pe lângă faptul că fac învățarea mai accesibilă și într-o formă mai plăcută, ele oferă un mediu prin care elevii își dezvoltă gândirea critică și imaginația, de asemenea jocul ajută și la rezolvarea de probleme.
Creativitatea nu este neapărat un dar sau un talent cu care ne-am născut, ci ea este o abilitate pe care noi o putem cultiva prin stimularea gândirii originale prin joc, dar, de asemeni o putem duce către excelență prin experiențele noaste.
Jocurile didactice sunt un cadru ideal prin care dezvoltăm acest proces al creativității pentru că oferă o mulțime de provocări, încurajând inovația sau gândirea inovativă.
Dacă ne referim la jocurile de la clasa pregătitoare și luăm în discuție jocurile de construcție cu piese de tip lego, putem observa că acestea permit elevilor posibilitatea să creeze alte forme, nu doar să realizeze structura sau forma de bază pentru care ele au fost construite, oferindu-le posibilități nelimitate de explorate a jocului. Aici intervine rezolvarea de probleme, iar copiii trebuie să depășească anumite obstacole și să construiască, găsind soluții noi și variate, pentru a ajunge la același obiectiv.
Jocurile didactice încurajează interacțiunea, atât prin colaborare între elevii cât și prin cooperare, dezvoltând astfel creativitatea și putând fi concepute în grupuri, ceea ce înseamnă că participanții sunt implicați în a-și împărtășii ideile și a lua decizii împreună. O astfel de activitate poate dezvolta de asemenea posibilități de negociere, de comunicare și de acceptare a diverselor perspective în rezolvarea unei probleme. Elevii sunt încurajați ca să-și exprime într-un mod creativ ideile și să învețe din experiențele celorlalți.
Jocul ca act caracteristic copiilor, este voluntar, spontan, autodeterminat, plăcut; presupune elaborarea sau repetarea anumitor componente deja achiziţionate, promovând noi abilităţi; nu are un scop precis, este creativ şi nonliteral, în care realitatea se împleteşte cu fantezia, determină modificări în dezvoltarea copilului.
„În viaţa de zi cu zi a copilului, jocul ocupă un rol esenţial. Jucându-se, copilul îşi satisface nevoia de activitate, de a acţiona cu obiectele reale sau imaginare, de a transpune în diferite roluri şi situaţii care îl apropie de realitatea înconjurătoare.” [1, p. 124].
În timpul jocului copilul este total absorbit de universul său ludic. Activitatea ludică are un rol dominant în proiectarea activităţilor instructiv-educative ale preşcolarilor, deoarece la acest nivel al dezvoltării stadiale, mecanismele psihice implicate în activitatea de învăţare sistematică nu sunt constituite.
Jocul pune în valoare abilităţile lingvistice, sociale, cognitive ale copiilor, fiind asociat cu creativitatea. Învăţarea prin joc are la bază: experienţele personale ale copilului, situaţiile concrete din mediul înconjurător, relaţiile sociale din grupul copilului, relaţia cu educatoarea care intervine în joc stimulând acţinea prin recompense, valorizarea procesului (fiecare copil acţionează în ritmul şi stilul său).
Jocurile didactice constituie o eficientă metodă didactică de stimulare şi dezvoltare a gândirii matematice superioare. Integrarea jocului didactic în activitatea de învăţare este de natură să contribuie la realizarea unor importante obiective ale personalităţii elevului. Prin conţinutul şi structura sa, jocul are un rol important în stimularea capacităţii creatoare.
Jocurile didactice care conțin obiecte pot fi practicate în diferite momente sau secvențe ale activițății.
Jocurile didactice care utilează zaruri stimulează gândirea creativă, rapidă și găsirea soluțiilor în rezolvarea problemelor. Elevii sunt obișnuiți cu elementul surpriză care apare în funcție de fața zarului, care îi învață să acționeze rapid, eficient și cu propriile soluții. De asemeni se crează un mediu de învățare interactiv și antrenant, zarurile introducând elementul aleatoriu, imprevizibil.
Personalizarea jocurilor cu zaruri pentru diverse discipline și teme, oferă flexibilitate învățării prin diversificarea strategiilor de învățare.
Vom prezenta câteva exemple de jocuri cu zaruri alături de descrierea fiecăruia:
Creează povestea ta
Elevii împărțiți în grupuri mici, primesc 7-8 zaruri care conțin pe fiecare față imaginea aleatorie a unor obiecte. După aruncarea zarurilor, sarcina este să creeze o poveste care să includă toate imaginile de pe fața zarurilor. Astfel fiecare creează propria poveste, în mod original și inedit.
Jocul acesta dezvoltă imaginația, competențele de narator și gândirea critică. Jocul are ca beneficiu crearea coerenței în gândire, deoarece obiectivul jocul este legarea unor idei si obiecte disparate într-o poveste coerentă și logică. De asemeni se încurajează dezvoltarea abilităților de colaborare, comunicare și oratorie.
Jocul cuvintelor
Elevii sunt provocați să creeze propoziții utilizând cuvintele scrise pe fețele zarurilor, după aruncarea lor. Astfel fiecare elev din echipă, va folosi cuvintele de pe zaruri și va crea propoziții unice. Acest joc dezvoltă capacitatea de a face asocieri și de a găsi soluții inovative.
Jocul Grădina emoțiilor
Elevii împărțiți în mici grupuri primesc zaruri care au pe fiecare față câte o floare care exprimă emoțiile principale: bucurie, tristețe, furie, uimire. Fiecare elev creează o poveste a florilor integrând în grădina emoțiilor florile de pe zaruri. Acest joc dezvoltă capacitatea de a gestiona și integra emoțiile personajelor într-o poveste folosind situații concrete din viață.
Jocul formelor geometrice
Pentru acest joc, se folosește un zar care are pe fiecare față o formă geometrică. Elevii aruncă zarul pe rând și identifică obiecte care au forma de pa fața zarului. De exemplu pentru cerc găsesc: mazăre, portocală, minge, etc. După ce elevul spune cuvintele sau obiectele găsite, elevii din grup pot completa cu alte cuvinte care nu au fost spuse. Acest joc dezvoltă capacitatea de asociere a unor noțiuni învățate cu elemente sau obiecte din lumea reală.
Întrebări și răspunsuri
Zarul conține pe fiecare față o întrebare și fiecare elev răspunde la întrebarea care i-a fost adresată. Acest joc poate fi folosit atât în lecțiile de limba română, istorie, educație civică sau științe ale naturii. Ca varianță a jocului, elevii pot scrie pe fiecare față o întrebare pentru colegii de echipă.
Jocurile didactice care utilizează zaruri pot fi folosite ca o metodă eficientă, de îmbogățire a vocabularului, de motivare a elevilor într-un mod atractiv, de implicare a proceselor gândirii în mod creativ, dezvoltarea gândirii critice și libere. Aceste jocuri cu zaruri pot fi personalizate în funcție de lecția sau disciplina dorită, pot fi ușor adaptate în funcție de context, în funcție de nevoile elevilor și de nivelul de dificultate. Ele dezvoltă creativitatea, perseverența, motivația, atenția, concentrarea, colaborarea, luarea deciziilor și promovează învățarea activă.
Bibliografie
1. Mihail Roşu, Metodica predării matematicii, Editura Carminis, 2008.
2. CONSTANTINESCU, STOLERU, P. (1974) – Creativity – Knowledge and stimulation of creative potential (practical, psychological, psychoeducational implications), University Press, Bucharest.
3. BONO, E., Lateral Thinking, Penguin Books, London,
4. Manesis, D., Digital Games in Primary Education. În Game Design and Intelligent Interaction. IntechOpen.
5. THARP, T., (2008), The creative habit, SIMO, New York