Dezvoltarea competenței de lectură în gimnaziu. Etape ale strategiei didactice

Lectura este una dintre activitățile cheie în învățământul gimnazial, iar dezvoltarea competenței de lectură poate fi o adevărată provocare pentru profesori. Pentru a deveni cititori competenți, copiii au nevoie nu doar de o varietate de texte atractive care să-i determine să citească cu bucurie în cât mai mult ocazii, ci și de asimilarea, integrarea în lectură a unor strategii de abordare, de înțelegere a textelor, dar și de monitorizare a propriului comportament. Altfel spus, elevul trebuie să devină capabil să-și observe comportamentul în timpul lecturii și să-l corecteze; de exemplu atunci când nu a înțeles un cuvânt, o expresie și a pierdut șirul ideilor sau când intervine oboseala, plictiseala.

Copilul învață să se observe, interiorizând un fapt esențial, acela că lectura înseamnă înțelegere, că citind el comunică cu textul, că devine o parte a procesului de lectură. Am cunoscut mulți copii pentru care lectura este o înșiruire de cuvinte care nu le stârnește interesul. În fața unor texte neatractive și neavând strategii de monitorizare a lecturii, ei nu se observă în timp ce citesc, nu își dau seama că nu sunt concentrați, neatenți.

Noua programă de limba română vine în acord cu perspectiva cognitivă asupra domeniului, conform căreia, dacă reușim să stabilim procesele care stau la baza formării competențelor de lectură, atunci putem să dezvoltăm metode prin care sa le re-producem.

Comprehensiunea poate fi dezvoltată prin strategii care vizează:
1. conexiunea dintre cititor și text;
2. strategiile de decodare a textului;
3. strategiile de monitorizare a comprehensiunii și de remediere.

În noile programe de limba română, procesul de lectură-comprehensiune este definit în patru etape:
1. Extragerea de informații dintr-un mesaj scris;
2. Realizarea de inferențe/ deducții simple referitoare la spațiu, timp, cauză-efect, probleme-soluții;
3. Interpretarea și integrarea ideilor;
4. Evaluarea critică a conținutului și a formei textului. (Programa de limba română, 2017)

Aș adăuga aici etapa de reflecție, din dorința de a o integra într-un proces unificator de comprehensiune. Reflecția înseamnă detașare și analiza a propriei lecturi, o conștientizare a strategiilor utilizate și exersarea monitorizării comprehensiunii pentru a corecta eventualele probleme și pentru a se asigura asimilarea deprinderii de lectură activă.

Propun mai departe un exemplu de scenariu didactic pentru dezvoltarea competenței de lectură, în gimnaziu:

Prelectura: Elevii observă textul, ilustrațiile, autorul și titlul, exercițiile din manual și fac predicții individual sau în grup despre tema textului, în funcție de ceea ce observă. Aceste predicții sunt notate de  profesor. Acesta este un prim contact cu tema textului și are rolul de a capta atenția elevilor și de a stârni curiozitatea.

Lectura propriu-zisă: Propunem lectura interactivă cu voce tare. Profesorul citește un fragment de text și le arată, le spune elevilor care sunt procesele cognitive care însoțesc lectura, ce gândește despre acel fragment ce nelămuriri are la finalul lecturii, care sunt informațiile esențiale și care sunt detaliile pe care le-a reținut. Profesorul are în acest moment rolul de a demonstra un comportament. Își argumentează afirmațiile, realizează predicții și formulează rezumatul fragmentului citit.

Pentru următoarele fragmente de text, se va utiliza metoda predării reciproce. Elevii lucrează în perechi, având roluri și atribuții bine stabilite. Unul dintre elevi este profesorul – cel care va citi textul – ceilalți interoghează, formulează neclarități, fac predicții, rezumă.

În primele încercări, va fi nevoie să lucrați îndeaproape cu fiecare grupă, până când elevii vor dobândi o rutină.

Post-lectura: Se realizează o activitate de interpretare a textului, de exemplu, parodierea sau continuarea textului. Copiii iubesc să modifice textul, să navigheze cu personajele în lumea apropiată lor, să creeze povești hazlii despre eroi îndrăgiți în situații neașteptate. Puteți opta pentru continuarea textului, rescrierea acestuia modificând un element cheie, scrierea unei compuneri pornind de la un element sau mai multe din text, după modelul binomului imaginativ. Această activitate de redactare poate fi realizată după metoda ciornelor succesive și integrată în portofoliu.

Reflecție asupra activității. Copiii discută împreună cu profesorul despre activitatea de lectură, își analizează activitatea, comportamentul individual de lectură și caută soluții pentru ameliorare. Se recomandă ca discuția cu elevii să fie degajată, astfel încât reflecția să fie o etapă plăcută, constructivă.

Această strategie didactică poate fi dezvoltată de-a lungul a 3-4 ore de curs. Cu fiecare activitate de lectură, elevii vor avea tot mai puțin nevoie de ajutor din partea profesorului, grupele vor lucra mai eficient cu intervenții limitate ale profesorului.

Bibliografie
• Collins, A., Smith, E. (1980). Teaching the process of reading comprehention, University of Ilinois.
• Palincsar, A.S.,  Brown A.L.(1984). Reciprocal Teaching of Comprehension-Fostering and Comprehension-Monitoring Activities,” Cognition and Instruction 1: 117-175.

prof. Cristina Tunegaru

Școala Gimnazială nr. 1, Petrăchioaia (Ilfov) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/cristina.tunegaru

Articole asemănătoare