În contextul societății actuale, al multiplelor schimbări și transformări previzibile pe plan economic, social, politic și cultural, singura certitudine validă o reprezintă schimbarea sub auspiciile valorilor și principiilor fundamentale ale unei educații de calitate. Performanța profesională trebuie pusă în legătură întotdeauna cu perfecționarea permanentă a individului, cu atât mai mult atunci când ne referim la cadrul didactic, care are în grijă dezvoltarea/ desăvârșirea personalității elevilor/ studenților [1].
Una dintre trăsăturile de bază ale educației este aceea că se suprapune pe întreaga dimensiune a existenței umane. Există nenumărate cazuri de dascăli, conștienți de propria vocație și cu pasiune pentru ceea ce fac, care realizează o formare autentică pe tot parcursul vieții profesionale și nu numai, din respect pentru propria persoană, din pasiune pentru școală și educație. Acest tip de dascăli ajung într-adevăr modele pentru viețile elevilor și mai apoi a studenților [2].
Pregătirea cadrului didactic își pune amprenta nu doar asupra comportamentelor elevilor/ studenților, ci și întreg procesului instructiv-educativ. Acest lucru poate fi îmbunătățit prin formarea continuă a cadrelor didactice pentru o adaptabilitate continuă și rapidă la noile cerințe ale societății [3] [5].
Erikson consideră că fiecare etapă de dezvoltare este caracterizată prin evenimente și conflicte, sarcini specifice de rezolvat pe care copilul și mai târziu adolescentul și adultul trebuie să le parcurgă și să le soluționeze adecvat pentru fiecare vârstă sau etapă specifică [4].
Modelele de rol contribuie la dezvoltarea individului, dar și a societății prin promovarea unor comportamente care utilizează resurse motivaționale și cognitive, în direcția îndeplinirii unor scopuri specifice în sănătate, carieră sau educație. În lipsa unor modele, tinerii pot fi afectați prin însușirea unor comportamente indezirabile [4].
Rolul modelelor în dezvoltarea personalității unui tânăr student prezintă o importanță deosebită, deoarece în jurul acestuia trebuie să existe persoane care să îl înspire, pentru a-și putea forma o idee despre felul în care o ființă umană se comportă într-un anumit rol din societate [6].
Tânărul caută mereu să își formeze și să își dezvolte o identitate personală și vocațională, iar pentru aceasta e nevoie să fie înconjurat de modele demne de urmat. Astfel de modele, îi oferă studentului o linie de ghidare, care îl orientează spre un comportament adecvat în viață [6].
În concluzie, lipsa experienței cadrelor didactice din învățământul superior reprezintă un dezavantaj în viața tânărului, deoarece modelele sunt necesare în crearea caracterelor umane, indiferent de etapa vieții în care se află un individ.
Bibliografie
[1] Florea, N. A., 2008, Educaţie de calitate în societatea contemporană, Editura Arves, Craiova
[2] Bârsănescu, Ș., 1983, Medalioane pentru o pedagogie a modelelor, Editura Junimea, București
[3] Crețu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iași
[4] Erik H. Erikson, 2015, Teoria dezvoltării psihosociale, Editura Trei,
[5] Guțu, V., 2003, „Modelul universitar de formare iniţială a cadrelor didactice: repere conceptual diagnostice şi prospective”, în Studentul – viitor profesor faţă în faţă cu şcoala, Centrul Educaţional Pro Didactica, Chişinău
[6] laboratorstiintecognitiveclinice.ro/importanta-modelelor-de-rol/