Revoluția digitală, așa cum se specifică în raportul de activitate „Impactul revoluției digitale asupra viitorului omenirii”, nu este doar un simplu concept preluat din media, ci este o realitate de care ne implică și ne afectează pe toți, indiferent de țara ori continentul de unde venim, indiferent dacă vrem acest lucru ori nu. Secolul actual este un secol al informației din toate punctele de vedere. Este de la sine înțeles, că cine are informația are și puterea, este totuși evident că mai mult decât niciodată în istoria lungă și însângerată a omenirii, ca să îl parafrazăm pe W.S. Churchill, cei care au un acces privilegiat la informație influențează nu atât direct puterea cât mai ales marea masă a populației al cărei rol esențial este acela de a susține și confirma, inclusiv prin mecanismele electorale, manifestările puterii.
Dacă până nu demult comunicarea între oameni se realiza în mod direct, fizic, prin viu grai, poștă sau prin telefonia cu fir, în ziua de astăzi comunicarea este cu mult mai rapidă, facilă și la îndemâna oricui dorește să realizeze acest lucru. Dispunem în prezent de telefoane mobile inteligente sau mai puțin inteligente, prin intermediul cărora putem vorbi cu oricine, de oriunde, atât timp cât avem acoperire la rețeaua la care suntem conectați sau/și internet. De asemenea, avem acces la internet oriunde și la toate informațiile pe care acesta ți le poate oferi.
În școlile din zilele noastre, accentul nu mai cade pe învățământul profesional, pe meserii, pentru că există mașini sau calculatoare care fac aceleași operații cu mult mai bine și mult mai rapid decât omul. Ca în orice domeniu, și în învățământ se realizează schimbări, dacă dispar meserii, apar altele, iar abilitățile necesare pentru practicarea acestora sunt inițiate în mediul școlar, fiind însușite de către elevii noului mileniu utilizând toate mediile puse la dispoziție de către progresul tehnic și nu numai.
Conform aceluiași raport, revoluția informațională nu doar că a crescut accesul la resurse, dar a și concentrat resurse. Este evident că la momentul actual avem mai multe resurse la care au acces masele – nu doar anumiți membrii ai societății -, gradul de concentrare a acestor resurse s-a accentuat. Lumea în care trăim astăzi este în o continuă schimbare, schimbare mult accentuată față de normal, rapiditatea transmiterii informației se observă și în viteza cu care trăim. Astăzi suntem mereu preocupați să răspundem la telefon, la WhatsApp, la e-mail, să răspundem și să comentăm pe rețelele de socializare aflate în o continuă dezvoltare; suntem preocupați să căutăm permanent informații, să ne documentăm, folosind din ce în ce mai puțin bibliotecile publice sau pe cele private în format letric și folosind bibliotecile virtuale.
Viața s-a mutat online! Acesta este adevărul… Serviciul se poate realiza online – nici nu trebuie să mergem mai încolo de învățământ pentru a da un exemplu concludent -, iar faptul că timpul liber ni-l petrecem. în mare, online nu mai este demult timp o noutate; ascultăm muzică pe YouTube, pe radio online sau pe site-uri dedicate. Chiar dacă se mai urmăresc filme și în cinematografe, acum urmărim filme și emisiuni prin intermediul platformelor online sau tot pe site-uri dedicate. Vacanțele se pot rezerva online, așa cum online cumpărăm bilete de avion și efectuăm check-in de acasă din fața calculatorului sau de pe telefonul mobil: toată viața noastră depinde de digitalizare.
Lumea în care trăim nu mai seamănă cu cea de ieri. Cea mai mare firmă de taximetrie din lume (Uber) nu deține niciun taximetru ci se bazează pe aplicația pusă la dispoziție userilor, în realitate nu se poate vorbi de companii în adevăratul sens al cuvântului, ci de platforme online, care furnizează serviciile necesare, servicii accesibile la un click distanță deci rapid și comod.
Ceea ce se credea imposibil de trecut online a devenit posibil, COVID19 a digitalizat brusc învățământul de la noi din țară – profesorii au ieșit din unitatea școlară tradiționaliști, iar până la reîntoarcerea la locul de muncă s-au transformat în IT-iști, iar părinții s-au transformat în mici suplinitori, asistenți și directori IT consemnați la domiciliu.
Bibliografie
www.ces.ro/newlib/PDF/Raport-activitate-AICESIS-RO.pdf
Diana G. Oblinger and James L. Oblinger, Educating the Net Generation, EDUCAUSE, 2005
Dobrițoiu, M. Et all, Instruire Asistată de Calculator și Platforme Educaționale On-Line Editura UNIVERSITAS Petroșani, 2019
Şuşnea, E., Instruire asistată de calculator, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2013
Van Dijck, José. The culture of connectivity: A critical history of social media. Oxford University Press, 2013.