Consider că stimularea potenţialului creativ al elevilor reprezintă una din principalele priorităţi ale educaţiei în condiţiile existente la noi, că este necesară dezvoltarea creativităţii fiecărei personalităţi. Procesul dat stimulează imaginaţia şi curiozitatea, iniţiativa şi încrederea în forţele proprii, independenţa în găsirea variantelor soluţii-atitudini atât de solicitate în societatea contemporană.
În literatură de specialitate sunt descrise diferite clasificări ale nivelului creativităţii ca produs al muncii creatoare, de la formele cele mai simple și până la creația superioară. Astfel, Irving A. Taylor (1959) deosebea 5 niveluri:
- Creativitatea expresivă – este cea mai simplă formă de creativitate, este o premisă de dezvoltare a formelor superioare de creativitate. Produsele creative se caracterizează prin spontaneitate, fără a viza utilitatea şi valoarea socială a lor. Se manifestă la nivel de exerciţiu prin diferite soluţii productive. Creativitatea expresivă poate fi stimulată prin jocuri de creaţie, desene cu subiecte liber alese, instituirea unui climat favorabil. Nu se admit observaţii critice, ,,pentru a nu bloca spontaneitatea activităţii elevilor.
- Creativitatea productivă – se manifestă prin realizarea unor lucruri utile pe baza anumitor tehnici îmbunătăţite. Produsele se deseobesc cu puţin de cele obişnuite, ele nu sunt foarte originale. Stimularea creativităţii productive se realizează prin învăţarea creativă, ce presupune metode de descoperire şi problematizare, lărgirea orizontului de cunoştinţe, acumularea experienţei.
- Creativitatea inventivă – reprezintă nivelul creaţiei persoanelor talentate care produc noi idei, soluţii, tehnologii.
- Creativitatea inovativă – este legată de cea expresivă şi cea productivă, dar în procesul ei se caută o soluţie nouă, o interpretare originală a unor lucruri cunoscute, prin combinarea ingenioasă a unor elemente. Se descoperă noi relaţii între obiecte şi fenomene, dar cu totul neobişnuite. Inovaţia de acest fel sporeşte simţitor productivitatea, îmbunătăţeşte procesul de predare-învăţare-evaluare.
- Creativitatea emergentă – este nivelul suprem al creativității, la care ajung foarte puțini oameni, specific descoperirilor excepţionale în ştiinţă, creaţie artistică, tehnică, etc. Calea de la etapa expresivă la etapa de creaţie emergentă este lungă şi cere multe şi susţinute eforturi intelectuale pentru a educa şi forma personalităţi creatoare. Cei care ating acest nivel sunt catalogați drept genii.
Profesorul creativ oferă posibilitatea elevilor de a-și spune părerea într-o atmosferă neautoritară, promovând o atitudine deschisă, respectă opiniile celorlalți, întărește constant convingerea elevilor că pot emite idei valoroase antrenându-i în procesul de evaluare, comunicându-le criteriile de evaluare și oferindu-le timpul necesar exersării propriilor capacități. Pentru a stimula activismul și creativitatea elevului, profesorul însuși trebuie să fie un tip creativ și activ, să manifeste un comportament și o atitudine pozitivă în acest sens.
În desfășurarea procesului de predare – învățare – evaluare învățarea prin cooperare poate fi folosită cu succes solicitând efortul intelectual și practice atât din partea elevilor cât și din partea profesorului care coordonează bunul mers al activității. Utilizând strategia învățării prin cooperare, profesorul trebuie să dețină următoarele competențe: competența energizantă, competența empatică, competența organizatorică, competența interrelațională, și celelalte competențe specifice și necesare tuturor cadrelor didactice, competențe științifice, competențe psihopedagogice, competențe manageriale și psihosociale ce țin de managementul educațional și de organizarea relațiilor sociale în clasa de elevi.
Profesorul creativ știe să transfere elevilor setul său de valori, să aducă la lumină „filonul de valoare” din fiecare elev, pentru că el știe: ,,Unii copii sunt precum roabele: trebuie să fie împinse; unii sunt precum bărcuțele: trebuie să fie vâslite; unii sunt precum zmeele: dacă nu le ții strâns de sfoară, vor zbura departe, sus; unii sunt precum pisicuțele: torc mulțumite când sunt mângâiate; unii sunt precum baloanele: tare ușor de vătămat, dacă nu le mânuiești cu grijă; unii sunt mereu de nădejde și gata să te ajute. Este o chestiune de opinie.” (autor necunoscut).
Dintre metodele de învățământ care dezvoltă creativitatea importante sunt cele activ-participative (moderne), cum ar fi:
„Brainstorming”, ,,Mozaic”, ,,Cascada”, ,,Schimbă perechea”, ,,Ciorchinele”, ,,Cadranele”, ,,Cubul”, ,,R.A.I.”, ,,Eseul de cinci minute”, ,,Jurnalul reflexiv”, ,,Descoperirea”, ,,Modelarea”, Tehnica ,,Copacul ideilor”, etc., și exercițiile creative din manualele școlare la sfârșit de capitol sau după un grup de capitole.
Metoda ,,Ciorchinele”
Cuvântul stimul dă naștere altor cuvinte sau expresii care la rândul lor generează alte idei. Se realizează totodată și conexiuni între ideile obținute. Etapele acestei metode sunt: scrierea unui cuvânt/sintagmă în mijlocul foii sau tablei , găsirea cât mai multor cuvinte/sintagme în legătură cu această temă, asocierea ideilor care se leagă. Regula este ca elevii să scrie tot ce le trece prin minte și să nu se oprească până la expirarea timpului. Această metodă se utilizează foarte des atât la lecțiile de predare-învățare cât și la cele de consolidare.
Exemplu: clasa aV-a, Unitatea: ,,Alimente și produse alimentare”, Lecția: ,,Recapitulare/Evaluare”; PLAN DE RECAPITULARE: 1. Originea alimentelor. Rolul alimentelor în organism 2. Valoarea nutritivă, valoarea energetică, valoarea estetică a alimentelor 3. Alimente de origine minerală, vegetală și animală 4. Alimentația echilibrată; Aplicația: Pornind de la conceptul-cheie ALIMENTE, identificați, dezvoltați și explicați principalele noțiuni învățate și legăturile dintre ele. Se mai poate completa, ca ajutor, schema cu termenii CLASIFICARE, COMPONENTE, ROL.
Un alt exemplu: clasa a VIII-a, Unitatea: ,,Energia electrică – producere, transport și distribuție”; Lecția:„Recapitulare/ Evaluare”; PLAN DE RECAPITULARE
1.Producerea energiei electrice 2. Transportul și distribuția energiei electrice 3. Domenii de utilizare a energiei electrice 4. Impactul tehnologiilor de producere și utilizare a energiei asupra individului, a societății și a mediului; Aplicația: Pornind de la conceptul-cheie ENERGIE ELECTRICĂ, identificați, dezvoltați și explicați principalele noțiuni învățate și legăturile dintre ele.
Tehnica ,,Copacul ideilor”
Această tehnică presupune munca în grup. Este o metodă grafică în care cuvântul cheie este scris într-un dreptunghi la baza paginii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică asemenea crengilor unui copac toate cunoștințele evocate. Foaia pe care este desenat copacul trece de la un membru la altul al grupului și fiecare elev are posibilitatea să citeasca ce au scris colegii săi. Această formă de activitate în grup este avantajoasă deoarece le propune elevilor o nouă formă de organizare și sistematizare a cunoștințelor.
Exemplu: clasa a V-a, Unitatea: ,,Tehnologii de preparare a hranei”, Lecția: ,,Recapitulare/evaluare”, Aplicația: Desenați pe tablă un copac având pe ramuri cele 6 teme de recapitulare legate de BUCĂTĂRIE. Împărțiți colectivul clasei în 6 grupe. Fiecare grupă va primi ca sarcină câte o temă de recapitulare și post-it-uri în formă de frunze cu nuanțe diferite de verde. După discuții în cadrul grupei, membrii vor nota ideile esențiale legate de temă pe post-it-uri. La final, fiecare grupă, pe rând, lipește „frunzele” în „copacul ideilor” de pe tablă. Sunt analizate ideile principale și prezentate concluziile.
PROBLEMĂ – GÂNDIREA LATERALĂ
„Un om lucra într-o clădire înaltă de birouri. În fiecare dimineață se urca în lift la parter, apăsa butonul din dreptul etajului al X-lea iar apoi ieșea din lift și urca pe scări până la etajul al XV-lea. Seara intra în lift la etajul al XV-lea și cobora la parter. De ce se comporta astfel?” (Eduard De Bono – Gândirea laterală, Editura Curtea Veche Publishing, București, 2006)
RĂSPUNS
Sunt oferite mai multe explicații, printre care:
– bărbatul dorea să facă mișcare;
– dorea să stea de vorbă cu cineva pe când urca de la etajul al X-lea la etajul al XV-lea;
– dorea să admire priveliștea pe când urca;
– dorea ca oamenii să creadă că el lucrează la etajul al X-lea (putea fi un etaj mai important) etc.
De fapt, omul se comporta în această manieră ciudată pentru că nu avea de ales.
Era pitic și nu putea să ajungă mai sus de butonul pentru etajul al X-lea.
(Eduard De Bono – Gândirea laterală, Editura Curtea Veche Publishing, București, 2006)
Workshop – Exemple de bune practici în desfășurarea activităților creative la disciplina Educație tehnologică și aplicații practice
1.,,FELICITARE DE PAȘTE”
TEHNICI DE LUCRU: colorare, decupare, pliere, asamblare, lipire, șnuruire, ornare cu flori presate și uscate,etc.
MATERIALE FOLOSITE: hîrtie colorată, flori artificiale, fire de țesătură, ațe, nasturi, dantelă, adeziv, etc.
UNELTE ȘI INTRUMENTE: creion, radieră, riglă, foarfecă, creioane colorate, acuarele, etc.
2.,,BRĂȚARA MEA”
TEHNICI DE LUCRU: împletire, asamblare, lipire, șnuruire, etc.
MATERIALE FOLOSITE: fire textile, flori artificiale, șnur argintiu metalic, mărgele, dantelă, etc.
UNELTE ȘI INTRUMENTE: foarfecă, riglă, ac de cusut, etc.
3.,,COȘULEȚUL PENTRU CADOU”
TEHNICI DE LUCRU: decupare, îndoire, asamblare,etc.
MATERIALE FOLOSITE: fire textile, șnur din material textile, mărgele, carton colorat, flori artificiale, adeziv, capse, etc.
UNELTE ȘI INTRUMENTE: foarfecă, capsator, perforator, riglă, etc.
4.,,ORNAMENT CU FLORI”
TEHNICI DE LUCRU: decupare, asamblare, pliere, lipire, etc.
MATERIALE FOLOSITE: fire textile, mărgele, carton colorat, flori artificiale, adeziv, capse, etc.
UNELTE ȘI INTRUMENTE: foarfecă, capsator, riglă, etc.
5.,,CARTIERUL MEU”
TEHNICI DE LUCRU: decupare, colorare, îndoire, asamblare, lipire, etc.
MATERIALE FOLOSITE: polistiren, carton colorat, flori artificiale, creioane colorate, scobitori, adeziv, etc.
UNELTE ȘI INTRUMENTE: foarfecă, riglă, etc.
6.,,DECORAȚIUNE DE PAȘTE” – LEGO
TEHNICI DE LUCRU: asamblare, construire, etc.
MATERIALE FOLOSITE: piese de plastic interconectate
7.,,ORNAMENTE PENTRU PAȘTE” – coșulețe decorative, ouă decorative din lemn
TEHNICI DE LUCRU: colorare, lipire, ornare cu flori artificiale și dantelă, imprimare, asamblare, etc.
MATERIALE FOLOSITE: ouă din lemn, ouă din polistiren, adeziv, sârmă verde pentru flori, șnur metalizat, sârmă plușată, batoane din silicon, dantelă, resturi de materiale textile, decorațiuni din lemn, nasturi, etc.
UNELTE ȘI INTRUMENTE: foarfecă, creioane colorate, carioci, acuarele, riglă, pistol de lipit, etc
Bibliografie
1.Niţucă C., Stanciu T. – Didactica disciplinelor tehnice, Editura Performantica, Iaşi, 2006
2.Postelnicu C. – Fundamente ale didacticii şcolare, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
3.Ionescu M., Radu I. – Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001
4.Rotaru I.C., Vlăduț D., Băsu M. – Educaţie tehnologică şi aplicaţii practice, clasa a V-a, Manual, Editura Corint Logistic, Bucureşti, 2022
5.Rotaru I.C., Vlăduț D., Băsu M. – Educaţie tehnologică şi aplicaţii practice, clasa a VI-a, Manual, Editura Corint Logistic, Bucureşti, 2022
6.Mocanu M., O.I., Dache M., Săndulescu L.I. – Educaţie tehnologică şi aplicaţii practice, clasa a VII-a, Manual, Editura Aramis Print S.R.L., Bucureşti, 2023
7. Rotaru I.C., Vlăduț D., Lipovanu E.M. – Educaţie tehnologică şi aplicaţii practice, clasa a VIII-a, Manual, Editura Corint Logistic, Bucureşti, 2023
8.Constantin R., Millea F. – Tehnologie 9, T9, Editura Agendaro, Bucureşti, 2012
9.Eduard De Bono – Gândirea laterală, Editura Curtea Veche Publishing, București, 2006
10.Stoica A. – Creativitatea elevilor. Posibilități de cunoaștere și educare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983
11.Gârboveanu M. – Stimularea creativității elevilor în procesul de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981