Inteligența emoțională este capacitatea de a recunoaște, a înțelege și a gestiona în mod eficient propriile emoții. Aceasta implică și empatizarea cu alți oameni, întărindu-ne controlul asupra situațiilor din relațiile interpersonale și asigurând construirea relațiilor bazate pe bună înțelegere și pe o comunicare mai eficientă.
Nivelul ridicat al inteligenței emoționale aduce beneficii în viața personală prin gestionarea cu calm a situațiilor dificile și prin soliditatea relațiilor sociale în care raportarea la alte persoane are la bază cunoașterea nevoilor emoționale. Cariera de succes este profund influențată de nivelul înalt al inteligenței emoționale cu control total asupra propriilor emoții și comportament rezilient în fața situațiilor stresante și neprielnice.
Psihologul Daniel Goleman identifică mai multe ,,aptitudini fundamentale ale oamenilor”, precum: conștientizarea sinelui, manifestarea empatiei, capacitatea de a conștientiza și de a regla mânia în momentul declanșării, capacitatea de a lua inițiativa cu întărirea siguranței de sine, capacitatea de autoadministrare cu reglarea eforturilor de timp și muncă, capacitatea de a asculta, de a ne face ascultați, de a aștepta și de a avea răbdare în relațiile interumane, capacitatea de a recunoaște, de a stăpâni și de a domoli propriile sentimente.
Emoțiile pozitive (optimismul, speranța) și relațiile interumane pozitive însoțite de afecțiune, compasiune, empatie și iubire aduc avantaje medicale pentru oameni, fiind tonice, energizante și sporind capacitatea de regenerare și de vindecare a organismului uman.
Stăpânirea emoțiilor negative (frica, anxietatea, mânia), managementul stresului, evitarea deprimării sau a ,,nemulțumirii emoționale cronice”, precum și a tăcerii în condițiile izolării sociale previn slăbirea sistemului imunitar, declanșarea anumitor tipuri de cancer și instalarea unor afecțiuni ale sistemului cardiovascular.
Practicarea tehnicilor de relaxare și confesiunea verbală sau scrisă pot permite identificarea și înregistrarea emoțiilor trăite, fiind însoțite de efecte pozitive asupra sistemului imunitar și a speranței de viață.
Experiențele din viață „schimbă tiparele emoționale” prin modificări în circuitele neuronale sinaptice și „reînvățare emoțională”. „Lecțiile emoționale” primite pe parcursul copilăriei influențează manifestarea temperamentului cu bază genetică.
Relațiile interpersonale întărite se bazează pe dezvoltarea aptitudinilor bune pentru fiecare dintre cele cinci componente-cheie ale inteligenței emoționale denumite de către psihologul Daniel Goleman.
1. Autocunoașterea se referă la cunoașterea puterii interioare, descoperirea slăbiciunilor prin parcurgerea unei analize SWOT personale, cultivarea încrederii în forțele proprii, valorificarea calităților, conștientizarea limitelor, raportarea cu sinceritate la propria persoană, cunoașterea modului în care alte persoane ne influențează emoțiille, precum și conștientizarea impactului pe care îl are propriul comportament asupra altor persoane.
Persoanele cu un grad ridicat al autocunoașterii sunt conștiente de stările lor emoționale atunci când trec prin ele. Printre modalitățile de dezvoltare a aptitudinilor pentru autocunoaștere se numără tehnica mindfulness pentru îmbunătățirea concentrării asupra momentului prezent și asupra a ceea ce simțim și completarea unui jurnal cu observații și cu analiza situațiilor emoționale pe care le experimentăm în fiecare zi.
2. Autocontrolul sau stăpânirea de sine se întărește prin dezvoltarea abilităților de management eficient al emoțiilor. În cazul manifestării repetate a furiei, se fac observații asupra mecanismelor de declanșare a furiei și se parcurge raționamentul de stabilire a cauzei furiei. Pentru stăpânirea furiei se utilizează următoarele tehnici: respirația profundă pentru calmare, oferirea unei pauze de timp pentru propria persoană înainte de a răspunde la e-mailuri sau întrebări și asumarea responsabilității pentru acțiunile și comportamentele proprii.
Autocontrolul dezvoltă relații sănătoase în viața personală și la locul de muncă, asigură exprimarea clară a ideilor și gestionarea mai bună a emoțiilor negative și crește flexibilitatea în gândire, inițiativa în acțiuni și optimismul.
Autocontrolul, raportarea prin a fi înțeles și a-i înțelege pe alți oameni, cooperarea, capacitatea de a comunica, manifestarea încrederii, curiozității și a intenției stau la baza dezvoltării capacității copilului de a ști cum să învețe.
3. Motivația proprie este puternic afectată de emoțiile trăite. Câteva dintre tehnicile de creștere a motivației intrinseci sunt: dezvoltarea autodisciplinei, căutarea și celebrarea micilor reușite cu păstrarea sentimentului de îndeplinire, stabilirea unor obiective pe termen lung și corelarea obiectivelor personale cu cele legate de carieră, precum și alocarea unei perioade de timp pentru a redescoperi propriul țel sau scop.
4. Empatia se referă la abilitatea de a recunoaște emoțiile altor persoane și de a le înțelege perspectivele. Câteva dintre tehnicile de dezvoltare a empatiei sunt: practicarea raționamentului asupra punctelor de vedere sau percepțiilor altor oameni, utilizarea și dezvoltarea aptitudinilor de ascultare activă pentru înțelegerea deplină a emoțiilor interlocutorilor, urmărirea cu atenție a limbajului corpului interlocutorilor și aplicarea tehnicii ,,pozițiilor perceptuale” pentru a oferi o imagine particulară asupra a ceea ce alți oameni ar putea gândi sau simți.
5. Aptitudinile sociale cuprinse în conștiința socială asigură înțelegerea mai bună a oamenilor și dobândirea metodelor pentru rezolvarea conflictelor. A avea conștiință socială înseamnă să reprezentăm modele pentru cei din jur, să manifestăm empatie și să inspirăm loialitate și perseverență. Pentru dezvoltarea abilităților sociale sunt necesare următoarele practici: îmbunătățirea aptitudinilor de comunicare, aplicarea tehnicilor de dezvoltare a încrederii în relațiile cu alți oameni, învățarea modalităților de gestionare eficientă a conflictelor și a altor situații dificile, lucrul pentru construirea încrederii în sine în comunicarea socială și exersarea abilităților de comunicare în grupuri mai mari de oameni.
Dezvoltarea inteligenței emoționale ne face capabili să construim relații puternice care să funcționeze și să gestionăm mult mai eficient situațiile dificile.
Bibliografie
Inteligența emoțională: Daniel Goleman, editura Curtea Veche Publishing, București, 2018;
www.profedu.ro, suport de curs ,,Strategii de dezvoltare a inteligenței emoționale în mediul educațional”;