Activitatea desfășurată de Ziua Națională a Lecturii din data de 15 februarie 2023 în cadrul Clubului IMAGO al Liceului Tehnologic Nr. 2 din Tg-Jiu, a presupus un demers didactic intitulat „Poșetuța cu idei – poșetuța cu valori”. Întâlnirea elevilor cu lectura a avut de această dată ca punct de plecare fragmentele de proză propuse spre interpretare elevilor de la clasele a IX-a A și a X-a B. Intenția didactică a fost aceea de a-i determina pe elevi să-și reîmprospăteze mesajul textului, să abordeze diferite atitudini legate de lucrul pe text, prin sarcini de lucru creative. Activitatea a fost inspirată de sugestiile oferite de proiectul național „Citește cu mine”, derulat în cadrul Lecturiadei elevilor din anul școlar în curs, numită Lecturiada 2023 sub egida ANPRO, care a propus ca tematică esențială o redimensionare a valorilor identificate în textele studiate, sugerând a (re)descoperi un text pornind de la a noua nevoie umană menționată în decalogul lingvistului Solomon Marcus, „Nevoia de împrospătare sau cum să devii căutător în lumea în care trăiești”.
Instrumente de lucru: hărți mentale, precum și instrumente digitale, via Internet (link-uri vizionare secvențe film: youtube.com/watch?v=zBdYQPwMYt0, youtu.be/rFAgbW8y5sE, aktual24.ro/cainele-care-a-emotionat-o-lume-intreaga-9-ani-si-a-asteptat-stapanul-mort-zi-de-zi/ (știre); facebook, fișe de lucru, aplicații digitale pentru realizarea afișelor dedicate activității „Poșetuța cu idei – poșetuța cu valori”.
Termeni-cheie: adevăr, curaj, prietenie, loialitate, sacrificiu, generozitate, dăruire, dragoste, altruism, responsabilitate.
În derularea proiectului, motivația a pornit de la competențe pe care unii elevi le dețin deja sau le redimensionează în raport cu propria învățare Am pledat pentru un SCOP didactic, creativ, care să antreneze elevii de la un liceu tehnologic în a-și dezvolta anumite competențe generale și specifice în acord cu disciplina limba și literatura română, precum și competența digitalizată, mizând pe ideea unei învățări interactive.
Numărul de ore: două ore la clasă, precum și etapa de pregătire a materialelor, asincron, pe Classroom
Clasele : a IX-a și a X-a
Competențe generale:
– Clasa a IX-a:
2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structural și stilistică în receptarea diferitelor texte literare și nonliterare;
3. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare.
– Clasa a X-a:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în diferite situații de comunicare.
2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor texte literare și nonliterare;
3. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare.
Competențe specifice:
– Clasa a IX-a:
2.2.Identificarea temei textelor propuse pentru studiu;
2.6.Aplicarea conceptelor de specialitate în analiza și discutarea textelor literare studiate; 3.3.Argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate.
– Clasa a X-a:
1.2. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise.
2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului narativ.
2.4. Folosirea unor modalități diverse de înțelegere și de interpretare a textelor literare studiate.
3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate.
Valori și atitudini:
• Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
• Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate;
• Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare și a încrederii în propriile abilități de comunicare;
• Abordarea flexibilă și tolerantă a opiniilor și a argumentelor celorlalți.
Strategiile didactice au fost creionate astfel încât să se pună accent pe sarcini mici de învățare, în etape, atât individual, cât și în echipă, pentru ca noile informații să se integreze în rețelele proprii de gândire. Condițiile prealabile au pornit de la faptul că elevii cunosc tema, motivele literare, asocierea cu elemente din mitologie, valorile care se desprind din romanul „Baltagul” de Mihail Sadoveanu sau din romanul „Mara” de Ioan Slavici din achizițiile anterioare și vor fi capabili să selecteze, să categorizeze, să le exprime.
Obiectivele didactice au fost formulate astfel încât elevii să fie capabili:
1. să selecteze informația;
2. să argumenteze propria viziune asupra textului literar/ nonliterar;
3.să realizeze conexiuni cu alte cărți citite plecând de la tema comună;
4. să facă predicții asupra unui text pornind de la elemente-cheie;
5. să desprindă valorile transmise de fragmentele de text;
Abilități exersate:
• interpretarea unor secvențe de film în raport cu un articol din presa scrisă;
• realizarea unei hărți mentale complete și complexe;
• formularea de întrebări și de răspunsuri în baza unui text literar/ nonliterar la prima vedere.
Feedback-ul/ evaluarea s-a realizat prin câte un feedback individual și pe grupe în funcție de realizarea sarcinilor de lucru din cadrul etapelor lecției.
Etapele realizării activității au fost concepute după scenariul didactic: EVOCARE, REALIZAREA SENSULUI, REFLECȚIE, EXTINDERE.
Sintetizând, demersul didactic a fost construit astfel:
Organizare:
– Clasa a IX-a:
-etapa asincronă-fișe de lucru transmisă prin aplicația Google Classeroom în care elevii să inițieze răspunsuri și întrebări bazate pe identificarea de valori pe fragmente din romanul ,,Mara’’ de Ioan Slavici ; fișe orientative care definesc o selecție a valorilor din perspectiva psiho-sociologului S. Schwartz.
-întâlnirea la clasă trecând în revistă valori identificate, dezbateri în marginea acestora, asocieri cu alte texte și propuneri de liste de lecturi.
– Clasa a X-a:
-etapa asincronă :sarcină de lucru transmisă prin aplicația Google Classeroom presupunând vizionarea secvențelor din filmul Hachi: Povestea unui câine 2009 ‧ Dramă:
youtube.com/watch?v=zBdYQPwMYt0; prima secvență, min. 0:47 – min.2.50 ; a doua secvență, de la min.17.00 – min.17.32; timp de lucru – 5 minute pentru a răspunde sarcinilor de lucru pentru fiecare secvență.
– youtu.be/rFAgbW8y5sE – secvența a treia de la minutul 9 :16-10 :49
– www.aktual24.ro/cainele-care-a-emotionat-o-lume-intreaga-9-ani-si-a-asteptat-stapanul-mort-zi-de-zi/ – link știre câinele care-și așteaptă stăpânul și după moarte; link-urile date invită elevii la lucru pe grupe.
– întâlnirea la clasă/ online antrenează discuțiile despre secvențele de film și despre știre, rezultând construcția argumentelor personale, a opiniilor care provoacă gândirea critică ; timp de lucru 10 minute.
Parcurs didactic – activități de învățare/ evaluare:
Documentare: 30 de minute, activitate individuală cu o zi înaintea lecției propriu-zise :
a. vizionarea secvențelor de film
b. răspunsul la întrebarea care deschide activitatea: În ce măsură identificăm valori umane/ comunitare prin intermediul textelor literare/ nonliterare ?
Lecție sincron 90 minute –activitate frontală alternată cu activitatea pe grupe.
Evocare (25 minute)
-discuții în marginea sarcinilor de lucru primite (scurte secvențe de film), precum și argumente proprii referitor la importanța valorilor descoperite într-o diversitate de texte ;
Realizarea sensului (50 minute)
-activitate pe grupe pe baza sarcinilor de lucru primite
-lectura unor fragmente din romanul ,,Baltagul’’ de Mihail Sadoveanu; interpretări, asocieri cu alte texte pe teme comune, asocieri cu texte mitologice, dorința de reîntoarcere înspre mit/simbol/valoare
-discuții libere în baza răspunsurilor date la provocările propuse
Reflecție (15 minute)
-realizarea unei hărți mentale cu valorile și contextele care le susțin – activitate pe grupe.
-folosirea competenței digitale-însumarea materialelor realizate pe un padlet comun, link:
padlet.com/diaconita_costel/lecturiada-2023-ziua-na-ional-a-lecturii-club-imago-lt2-szzx0l4afh0b11zw
Extindere (10 minute)
-alcătuirea unui colaj de idei pornind de la valorificarea miturilor care se asociază cu fragmentele-suport – activitate individuală.
-semnificația câinelui în mitologia greacă și în alte culturi ale lumii ; transmitere a valorilor peste timp
-poezia lui Lucian Blaga „Câinele din Pompei” – semnificații, asocieri.
I. În faza de EVOCARE activitatea presupune lectura BILETULUI DE INTRARE care se deschide cu întrebarea: În ce măsură identificăm valori umane/ comunitare prin intermediul textelor literare/ nonliterare?, dar și a sarcinilor aferente provocărilor primite în faza de organizare. Elevii au citit și interpretat, discutat, argumentat, materialele propuse pentru a susține tematica activității bazată pe identificarea valorilor, idei care să se plieze pe asocierea de sens cu o operă literară studiată la clasă, de această dată reinterpretată dintr-o altă perspectivă, punându-se accent pe un personaj, element – cheie la nivelul semnificației.
Sarcinile de lucru propuse în faza de organizare a activității, precum și link-urile aferente sunt următoarele:
BILET DE INTRARE activitate „Poșetuța cu idei – poșetuța cu valori”:
1. youtube.com/watch?v=zBdYQPwMYt0
• prima secvență. min.0:47-min.2.50
Sarcini de lucru:
1. Care este mesajul poveștii relatate de nepot ?
2. De ce alege nepotul să facă povestea public? Ce mesaj vrea să transmită?
Răspunde în 3-4 rânduri.
2. youtube.com/watch?v=zBdYQPwMYt0
• a doua secvență de la min.17.00-min.17.32 ;
Sarcini de lucru:
1. Cum explici semnificația numelui câinelui ?;
2. Ce relevanță are prezența animalului în conținutul de idei al secvenței?
Răspunde în 3-4 rânduri.
3. aktual24.ro/cainele-care-a-emotionat-o-lume-intreaga-9-ani-si-a-asteptat-stapanul-mort-zi-de-zi/
„Hachiko, un câine din rasa Akita, i-a aparținut unui profesor din Tokyo. În fiecare zi, câinele își întâmpina stăpânul la gara Shibuya, până într-o zi, în 1925, când bărbatul nu a mai sosit.
Începând din 1924 Hidesaburo Ueno, profesor la catedra de agricultură a Universitatii din Tokio, l-a ținut pe Hachiko ca animal de companie. Pe durata vieții stăpânului sau, Hachiko îl însoțea dimineața la Gara Shibuya urmând ca la întoarcerea acestuia de la serviciu să-l aștepte în același loc din apropierea gării și să se întoarcă împreună acasă. Cei doi și-au continuat rutina zilnic până în 21 mai 1925, când Ueno nu s-a mai întors seara din obișnuita sa călătorie cu trenul, deoarece suferise un atac cerebral la universitate în acea zi.
Profesorul a murit și nu s-a mai întors niciodată în gară. Însă câinele a continuat să vina în fiecare zi și să-și aștepte stăpânul, timp de nouă ani.
Prezența sa zilnica și privirea fixă asupra trenului au atras atenția celor care călătoreau frecvent (navetiști) și care văzuseră anterior câinele alături de profesorul Ueno. Aceștia i-au adus alimente și l-au hrănit pe durata așteptării sale.
Situația a continuat timp de nouă ani, Hachiko apărând zilnic în gară exact în momentul în care trenul sosea în gara Shibuya. Hachiko a murit pe 8 martie 1935. Trupul său a fost găsit pe o stradă din Shibuya. Corpul său împăiat și bunurile (zgarda) sunt păstrate la Muzeul Național de Științe al Japoniei din Ueno, Tokio.
Povestea lui Hachiko a emoționat întreaga lume. La început, japonezii mergeau în stația Shibuya pentru a se întâlni cu Hachiko și a-i da de mâncare. Apoi, povestea a ajuns și la Hollywood, unde a inspirat un film cu Richard Gere în rolul principal.”
Sarcini de lucru:
1. Care crezi că este motivul pentru care se scrie o știre despre un câine care-și așteaptă stâpânul?
2. Descrie reacția comunității.
3. Prezintă atitudinea ziarului față de această întâmplare.
4. Enumeră valorile comunității pe care le distingi din evenimentul relatat.
5. Cu ce operă literară citită asemeni povestea câinelui credincios stăpânului?
II. Cea de-a doua etapă a activității didactice, REALIZAREA SENSULUI a presupus parcurgerea altor provocări axate pe fragmente din romanul ,,Baltagul’’ de Mihail Sadoveanu la clasa a X-a și pe fragmente din romanul ,,Mara’’ de Ioan Slavici la clasa a IX-a, în baza cărora elevii prin metoda Jurnalului dublu sunt invitați să-și noteze răspunsurile/întrebările în rubricile destinate interpretării pe text. Prin această sarcină de lucru se urmărește legătura stabilită între cititor și sensurile textului, interdependența propriului set de valori cu cele sociale, punându-se accent pe diversitatea interpretărilor.
Sarcina de lucru:
Notați în dreptul fiecărui paragraf comentariile care vă ajută să înțelegeți si să interpretați mesajul romanului ,,Baltagul’’ de Mihail Sadoveanu.
1. „În pasul domol al calului, Victoria cugeta, cu privirile posomorâte. Își lămurea gândurile, în puține cuvinte, și cătră Gheorghiță. Nu putea spune că-i supărată de asemenea întârzieri. Mai bine să se amestece așa, cu voia altora, printre lume, ca să poată mai bine băga în samă și iscodi. Din aceste învăța și cum să se ferească de adunări, când va trebui. Bine este, să fie la vedere cu prietini, decât într-un ascunziș, cu niște dușmani necunoscuți. Când îs mulți, te poți socoti singur, cu năcazul tău; dar când îs puțini, împung și te coasă cu ochii…”
Exemple de întrebări:
a. Care sunt reacțiile Vitoriei în fața celorlalți?
b. Ce învață femeia din contactul ei cu oameni feluriți?
c.La ce concluzie ajunge Vitoria?
d. Care sunt valorile care o definesc?
e. În care valori te reflecți? De ce?
2. „-Adevărat era om cu harțag la chef, se învoi Vitoria. Ie mi-era drag când îl vedeam așa, cu mare coraj. Nu-i putea sta nimeni împotrivă. Odată, venind noi de la Piatra, pe când eram grea cu Gheorghiță acesta, ne-au ieșit înainte oameni mânjiți pe obraz cu funingine. Au ridicat ciomegele asupra noastră și au strigat să lepădăm paralele pe care le avem și merindele pe care le purtăm. Se suiseră spre noi dintr-o râpă, la un corn de drum, pe înserat. Nechifor avea baltag. Numai și-a lepădat din cap căciula, și-a scuturat pletele ș-a înhățat baltagul. Atâta a strigat: Măi slăbănogilor, eu pe voi vă pălesc în numele tatălui și vă prăvălesc cu piciorul în râpă…De hoți nu se temea; avea stăpânire asupra lor. Doar dacă l-or fi pălit dintr-o lature, prietini, pe furiș…”
Exemple de întrebări:
a. Care este motivul pentru care Vitoria Lipan evocă un moment din trecut petrecut alături de soțul ei dispărut Nechifor Lipan?
b. Ce imagine îi creionează soțului ei?
c. Care sunt valorile care îl definesc pe Nechifor Lipan?
d. Cum o poți caracteriza pe Vitoria din relatarea acestei amintiri?
e. Ce valoare personală o definește pe Vitoria în acest context?
3. „Trei câni năvăliră cu zăpăituri supărate. Deodată, cel mai mare, din mijloc, se opri… Cel din mijloc stătea neclintit și ațintit. Era un dulău sur și flocos, cu urechile și cu coada scurtate, după moda din munte a ciobanilor…
-Lupu!
Cunoscând-o, câinele lui Lipan veni drept la dânsa și i se așternu la picioare. Scheună încet, plângând; înălță botul și linse mâna care-l mângâia. Femeia avea în ea o sfârșeală bolnavă și-n același timp o bucurie, găsind în animal o parte din ființa celui prăpădit…’’
Exemple de întrebări:
a. Care este semnificația apariției câinelui Lupu?
b. Ce sentimente îi provoacă Vitoriei găsirea câinelui lui Nechifor?
c. Cum interpretează Victoria găsirea câinelui lui Nechifor, Lupu?
d. Care sunt reacțiile animalului la vederea stăpânei? De ce?
e. Interpretează atitudinea Vitoriei din final?
Poți menționa o valoare?
4. „Câinele dădu scâncet. S-a voit și el slobod… Rânjea și forcăia pe nas, adulmecând și sorbind adierile…
-Nu înțeleg ca va fi având azi Lupu, vorbi Gheorghiță, nedumerit. Și ast’ dimineață când îl țineam lângă mine, în șură, tot cerca să iasă din zgardă și mârâia. Parcă era tunet, când s-aude departe…
-Să vedem ce este. Să oprim caii…
-Băiete, zise munteanca, leagă-ți calul de un mesteacăn, cum fac și eu. Și asară, când suiam, a dat aicea semn; dar era în lanțug…
-Coboară, îți spun. Aud pe Lupu dând glas. A găsit ceva.
Deodată i se îmbujorară obrajii și-i luceau ochii. Flăcăul înțelese… Femeia se aplecă și văzu prăpastia…
Gheorghiță zvâcnea de plâns cu ochii acoperiți de cotul drept înălțat la frunte. Oase risipite, cu zgârcurile umde, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nechifor…’’
Exemple de întrebări:
a. Cum interpretezi rolul câinelui Lupu în acest context?
b. Cum reacționează Gheorghiță și Vitoria legat de manifestările câinelui?
c.Intuiește femeia ce vrea câinele să-i arate?
d.Care este dezvăluirea făcută de câinele Lupu?
e.Când are Vitoria sentimentul că știe adevărul despre dispariția lui Nechifor?
III. Etapa REFLECȚIEI a constat în realizarea unei hărți mentale cu valorile și contextele care le susțin, activitate fiind derulată pe grupe. A fost pusă în valoare competența digitală prin însumarea materialelor realizate pe un padlet comun, link : padlet.com/diaconita_costel/lecturiada-2023-ziua-na-ional-a-lecturii-club-imago-lt2-szzx0l4afh0b11zw
Sarcinile de lucru au fost formulate astfel :
1. Realizează o hartă mentală în marginea temei propuse și a discuțiilor și a sarcinilor de lucru primite.
Harta trebuie să cuprindă: tema, cuvinte cheie din text, interpretarea cuvintelor-cheie
Link-ul la care pot fi vizionate imagini de la activitate, precum și materialele realizate sunt:
facebook.com/groups/1990804990946055/permalink/6625700570789784/
IV. Extinderea activităților realizate a presupus alcătuirea unui colaj de idei pornind de la valorificarea miturilor care se asociază cu fragmentele-suport. Ideea a pornit de la semnificația câinelui în mitologia greacă și în alte culturi ale lumii, punctându-se transmiterea valorilor peste timp. O altă propunere s-a axat pe mesajul poeziei lui Lucian Blaga „Câinele din Pompei”, căutându-se semnificații și asocieri cu alte texte lirice asemănătoare.