Indiferent dacă recunoaștem sau nu, delăsarea face parte din viața fiecăruia. Fie la serviciu, fie acasă, în contextul oboselii psihice sau fizice, sau chiar din cauza lenei, prezența delăsării se poate simți la un moment dat. Conform DEX publicat în 2009, termenul delăsare înseamnă a arăta indiferență, neglijare, abandonarea muncii începute, el provenind din limba franceză: délaisser.
Delăsarea în mediul școlar poate fi definită ca o amânare din cauza lipsei de interes atât din partea elevilor, cât și a profesorilor. În școli, performanța slabă a elevilor și profesorilor poate duce la delăsare. Deci, delăsarea se întâmplă în viața oricui. Descrierile acestei delăsări școlare pot fi rezumate după cum urmează: fără un motiv anume și treptat, se obțin note mai slabe la una sau mai multe materii și niciun adolescent nu își exprimă un interes clar față de școală.
Există multe motive pentru delăsarea profesorilor, dar cele mai importante sunt: salariile mici în comparație cu salariile profesorilor din UE, lipsa materialelor didactice (manuale, hărți, atlase) și laboratoare necesare pentru predare, calificările profesorilor, rutinele zilnice, etc. Un alt motiv important este lipsa de interes în rândul studenților. Când elevii se plictisesc și nu pot face față anumitor cerințe din partea profesorilor lor, ei amână predarea. Totuși, atunci când elevul este interesat de informațiile oferite de profesor, cu siguranță nu întârzie să apară rezultatul a ceea ce intenționează să facă în clasă cadrul didactic.
În general, fiecare părinte este un model pentru copilul său. Dacă părinții fac ceea ce șă-au propus, copiii își vor imita, desigur, părinții. Dar dacă copilul provine dintr-o familie care nu este interesată de educație, el va încerca întotdeauna să amâne unele sarcini, să nu fie interesat de informațiile primite la școală.
Un factor care contribuie la această delăsare școlară ar fi lipsa pieței muncii, care, desigur, are un impact foarte mare asupra conceptului de delăsare. Un prim impact poate fi unul pozitiv, să motiveze elevul să studieze, să fie cel mai bun pentru a obține locul de muncă la care visează. Impactul negativ al acestui factor poate duce la abandonul școlar. Din acest motiv, tot mai puțini tineri aleg să urmeze studiile superioare, în timp ce alții preferă să rămână cu 8 clase finalizate sau profesională și aleg plecarea în străinătate.
Măsurile de prevenire a delăsării în contextul educațional sunt:
- implicarea pe termen lung a părinților în educația copiilor;
- verificarea permanentă a situației școlare: note, teme, materiale folosite de copil;
- elaborarea planurilor de joacă pentru copii;
- elaborarea unui plan adecvat vârstei pentru utilizarea mass-media;
- motivarea copiii în diferite exemple, moduri.
Dar aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a transforma elevul dintr-o persoană delăsătoare într-un elev silitor și conștiincios. Voința elevului joacă un rol deosebit în schimbarea comportamentului acestuia.
Pe scurt, delăsarea începe acasă și se revarsă către toate aspectele economiei. Oricât ne-am strădui să devenim niște oameni conștiincioși, încă sunt momente de impas, iar delăsarea este bună pentru noi pe moment, dar poate avea consecințe pe viitor.