De la activitățile extrașcolare la didactica matematicii

Proiectul este o activitate specifică indispensabilă domeniului tehnologic. Conform DEX, proiectul reprezintă o lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date care cuprinde calculele tehnico-economice, desenele, instrucţiunile etc. necesare executării unei construcţii, unei maşini. Chiar dacă în zilele noastre proiectul este utilizat în toate domeniile de activitate, el rămâne o unealtă de bază a tehnologului.  Proiectul are diferite nivele de complexitate în funcţie de tema propusă: de la execuţia unui produs simplu – de exemplu: un suport de lemn pentru şerveţele realizat într-un atelier – până la realizarea unui produs complex – de exemplu: un autoturism realizat într-o uzină.

Totuşi, indiferent de complexitatea activităţii implicate şi a rezultatelor obținute, proiectul oferă o viziune de ansamblu şi totodată în detaliu asupra produsului pe care dorim să-l realizăm. În vederea realizării unui proiect într-o întreprindere sau în şcoală sunt de parcurs mai multe etape:

În activitatea avută la clasă și din dorința de a cointeresa elevii vis-a-vis de matematică am demarat un proiect ce a constat în realizarea unei reviste de matematică intitulată ,,Plus infinit,, și în paginile căreia elevii și-au exprimat gândurile , bucuriile față de orele de matematică, față de concursurile la care au participat, de olimpiade.

Portofoliul la disciplina matematică

Precum proiectul, portofoliul constituie un instrument de evaluare complementară în spatiul şcolii, iar în viata cotidiană reprezintă o formă tot mai utilizată de a prezenta rezultatele/ succesele unei organizaţii sau ale unei persoane. Atât în viaţă cât şi în şcoală, portofoliul permite observarea evoluţiei, a dezvoltărilor petrecute în timp.

Din această perspectivă, elevul are posibilitatea de a revizita concepte din cadrul disciplinelor studiate, conexiuni între acestea. Este favorizată astfel posibilitatea aprofundării achiziţiilor, dar şi construirea competenţelor metacognitive – elevii au posibilitatea de a reflecta asupra modului în care învaţă (aflând ce puncte tari au, ce puncte slabe) şi de a lua decizii asupra procesului propriei învăţări. Din aceasta cauză, nu orice colecţie de fişe/ desene/ obiecte constituie un portofoliu.

În absenţa posibilităţii reflectării asupra evoluţiei în învăţare, constructul realizat se reduce la o mapa de resurse tematice. La modul practic, portofoliul este o colecţie de probe date de elevi, înregistrări ale observărilor sistematice ale comportamentului său, proiecte, fişe de autoevaluare, alte produse finale sau intermediare.

Interesantă din perspectiva unei evaluări de proces este parcurgerea portofoliului care ne prezintă astfel vectorul de progres al învăţării. Ce trebuie să facem pentru a facilita elevilor construirea portofoliului?

În primul rând, să circumscriem portofoliul pe un interval de timp (pentru a fi relevant trebuie să fie un interval mare – de la un număr de săptămâni, la un semestru, la un an şcolar sau ciclu de şcolaritate) sau în jurul unei teme sau lentile conceptuale.  Următorul pas important pentru a proiecta portofolii relevante pentru achiziţia elevilor este selectarea din curriculum a obiectivelor/ competenţelor şi a conţinuturile esenţiale pe care se bazează sarcinile de rezolvat pentru portofoliu. Apoi trebuie definite tipurile de piese care vor fi incluse în portofoliu, stabilite criteriile de evaluare (pentru fiecare produs şi/ sau pentru portofoliul ca întreg) precum şi calendarul construirii portofoliului (eventual, etape sau termene de predare).

Utilitatea portofoliului

Dacă strategiile active determină elevul să fi e subiectul principal al activităţii de predare–învăţare, prin intermediul portofoliului el devine actorul evaluării. Prin urmare, îşi conştientizează propriul progres, îşi descoperă şi foloseşte punctele tari, îşi descoperă şi ameliorează punctele slabe. Pe scurt, elevul îşi dezvoltă metacogniţia cu toate avantajele pe care aceasta le presupune (pe termen scurt – motivaţie pentru învăţare, pe termen lung – abilităţi de educaţie permanentă). Pe de altă parte, portofoliul facilitează un dialog normal şi eficient între profesor, elev şi părinte despre activitatea la clasă şi mai ales despre posibile soluţii de ameliorare a acesteia. Nu în ultimul rând, portofoliul face posibilă o evaluare lipsită de stres, a cărei funcţie de feedback devine cu adevărat operantă şi în care procesul învăţării devine vizibil şi evaluabil.

Activități în afara școlii

„Matematica în excursie” (o sugestie de titlu) constă într-o suită de activități ce se realizează prin întâlniri cu elevi de la alte școli unde se prezintă diferite referate, jocuri matematice, urmate de excursii în aer liber și folosirea cunoștințelor dobândite în clasă pentru calculul înălțimii unui arbore sau cubajul trunchiului unui copac, etc.  Aceste activități au un rol benefic în realizarea coeziunii grupului după cum afirmă și d-l Gh. Dimitriu (1): ,,Dacă nevoile psihosociale ale elevilor sunt satisfăcute prin participarea la viaţa socio-afectivă a grupului, atunci se ajunge la coeziune, fenomen care exprimă unitatea afectivă a grupului, funcţionarea sa ca un întreg. Utilizarea coeziunii grupului ca factor educaţional şi orientarea acesteia către scopurile majore ale educaţiei constituie, pentru profesor, un adevărat test de talent pedagogic.

 


Încadrare în categoriile științelor educației:

prof. Constantin Cristinel Diaconu

Școala Gimnazială, Puiești (Buzău), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/constantin.diaconu