În ultimii doi ani, întrebarea pe care o aud cel mai des de la elevii mei nu mai este „La ce îmi folosește programarea în viața de zi cu zi?”, ci „Dacă există ChatGPT și alte aplicații de inteligență artificială care pot scrie cod mai repede decât mine, de ce mai trebuie să învăț programare?”. Este o întrebare perfect legitimă, care reflectă realitatea generației actuale: elevi obișnuiți ca tehnologia să fie rapidă, intuitivă și mereu la îndemână. Pentru mulți dintre ei, AI pare un substitut pentru efort, analiză sau creație. Dar, în același timp, exact această percepție deschide o oportunitate extraordinară de învățare.
Ca profesori de informatică și TIC, avem responsabilitatea de a clarifica rolul programării în formarea competențelor digitale ale elevilor, dar și de a integra inteligența artificială într-un mod constructiv, etic și orientat spre dezvoltarea gândirii critice. Informatica nu dispare din cauza AI-ului, ci devine mai importantă ca niciodată.
1. Programarea dezvoltă gândirea algoritmică — o competență care nu poate fi automatizată
Programarea nu înseamnă doar a scrie cod. Elevii învață să analizeze probleme, să le împartă în pași, să construiască soluții eficiente și să verifice logica din spatele acestora. Chiar dacă AI poate genera fragmente de cod, elevii trebuie să înțeleagă:
- dacă soluția este corectă,
- dacă este optimă,
- dacă respectă cerințele problemei,
- dacă este sigură din punct de vedere informatic.
Inteligența artificială poate furniza un răspuns, dar nu poate înlocui capacitatea umană de a evalua, interpreta și corecta acel răspuns. Gândirea algoritmică rămâne fundamentală în formarea unei atitudini analitice, esențiale în orice domeniu, nu doar în informatică.
2. AI greșește — și o face convingător. Fără cunoștințe de programare, elevii nu pot identifica erorile.
Unul dintre cele mai interesante aspecte observate la clasă este că elevii au tendința de a crede necondiționat răspunsurile generate de AI.
Acolo unde un elev fără bază de programare acceptă orice soluție, un elev cu formare informatică devine capabil să pună întrebări, să verifice, să testeze și să descopere erorile logice sau de implementare.
De aceea, predarea programării în școală nu înseamnă „să concurezi cu AI-ul”, ci să formezi un elev autonom, critic și responsabil în utilizarea tehnologiei.
3. Programarea dezvoltă competențe transdisciplinare esențiale
În ultimii ani, programele școlare au început să pună accent tot mai mare pe competențe precum:
- rezolvarea de probleme,
- gândirea critică,
- creativitatea,
- colaborarea,
- perseverența,
- atenția la detalii.
Toate acestea se formează natural prin activități de programare, fie în C++, fie în Python, fie în medii vizuale precum Scratch. Elevii învață să testeze, să descopere erori, să refacă soluții și să își asume procesul de învățare. Programarea devine un context ideal pentru a dezvolta reziliență cognitivă.
4. Colaborarea cu AI necesită alfabetizare digitală profundă
Viitorul nu va fi dominat de oameni sau de AI, ci de echipe în care oamenii colaborează cu AI-ul. Pentru a lucra eficient într-un astfel de context, elevii trebuie să înțeleagă:
- ce poate face AI și ce nu,
- cum pot formula cerințe clare,
- cum pot interpreta și evalua rezultatele,
- cum pot utiliza tehnologia responsabil și etic.
În acest sens, programarea nu este doar o disciplină tehnică, ci un instrument de înțelegere a mecanismelor digitale care guvernează lumea modernă.
5. Creativitatea umană rămâne de neînlocuit
Un aspect pe care îl subliniez constant elevilor este că tehnologia nu poate genera idei în locul oamenilor.
AI poate:
- extinde,
- optimiza,
- rafina soluții.
Dar direcția, inovația, originalitatea aparțin în continuare elevului. De aceea, activitățile de programare sunt un spațiu ideal pentru explorare creativă: jocuri, animații 3D, aplicații simple, roboți sau proiecte integrate în curriculumul Erasmus+.
6. Exemple din practica de la clasă
În clasele mele, folosesc modelele AI ca instrumente complementare. Elevii sunt provocați să:
- genereze cod,
- îl testeze,
- îl corecteze,
- îl optimizeze,
- îl compare cu soluția proprie.
Rezultatul este spectaculos: elevii nu doar „acceptă” tehnologia, ci învăță să o controleze. De fapt, elevii care pot detecta erorile AI-ului dezvoltă o încredere majoră în propriile competențe.
În final, nu AI este evaluatorul lor — ci ei sunt evaluatorii AI-ului.
7. Concluzie: programarea nu este înlocuită de AI — este potențată de AI
Inteligența artificială nu diminuează importanța programării, ci o amplifică. De aceea, în școala românească, este esențial să păstrăm și să dezvoltăm orele de informatică și TIC, pentru a forma elevi capabili să interacționeze inteligent, critic și creativ cu tehnologia.
- Programarea nu este doar o disciplină.
- Este o formă de alfabetizare digitală.
- Este o superputere cognitivă.
- Este o investiție în viitor.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.