Într-o lume din ce în ce mai orientată spre eficiență, profit și carierism, întrebarea „Cât câștigi?” a devenit mai importantă decât „Ești mulțumit de ceea ce faci?”. Cu toate acestea, tot mai mulți tineri și adulți își dau seama că banii nu pot înlocui sensul. Un salariu atrăgător poate aduce confort, dar nu poate aduce împlinire, motivație profundă sau fericire pe termen lung.
Fără îndoială, venitul lunar are un rol crucial. El oferă siguranță, acces la resurse și stabilitate. Însă, odată acoperite nevoile de bază (conform teoriei lui Abraham Maslow), oamenii tind să caute mai mult: scop, apartenență, dezvoltare personală și contribuție. Aici intervine nevoia de sens. Viktor Frankl, psihiatru austriac și supraviețuitor al lagărelor de concentrare, afirmă în lucrarea sa fundamentală: „A trăi înseamnă a suferi, iar a supraviețui înseamnă a găsi sens în suferință.”
Sensul este ceea ce face viața suportabilă în fața greutăților și lipsurilor. În lipsa lui, chiar și un loc de muncă bine plătit poate deveni o sursă de alienare și epuizare. Burnout-ul nu este cauzat doar de oboseală fizică, ci mai ales de lipsa unei motivații autentice. Când simți că ceea ce faci este mecanic, repetitiv, fără impact real, energia se epuizează. Oamenii au nevoie să simtă că munca lor contează. Iar acest sentiment nu vine din fluturașul de salariu, ci din valoarea percepută a muncii. Simon Sinek, expert în leadership și autor al conceptului „Start With Why”, susține:„Oamenii nu cumpără ce faci, ci de ce o faci.” Aceeași idee se aplică și în viața profesională: tinerii care știu de ce aleg un drum, nu doar cât vor câștiga, sunt mai implicați, mai rezilienți și mai împliniți.
O carieră cu sens nu înseamnă doar recunoaștere sau stabilitate financiară, ci:
- implicare activă în ceea ce faci;
- alinierea între valorile personale și cele ale locului de muncă;
- sentimentul că munca ta aduce o contribuție, oricât de mică;
- posibilitatea de dezvoltare și învățare continuă.
Poți găsi sens într-o școală rurală, într-un laborator, într-un atelier sau într-un ONG — atâta timp cât simți că ești acolo unde trebuie. Iar pentru tineri aș adăuga un îndemn motivațional:
”Dragi tineri, în drumul vostru profesional, nu vă lăsați ghidați doar de cifre. Întrebați-vă:
- Ce îmi place cu adevărat?
- Ce activitate mă face să uit de timp?
- Ce aș face și dacă nu aș fi plătit pentru asta?
- Cine sunt eu, dincolo de statut și diplome?
Este în regulă să schimbi direcția, să testezi, să eșuezi. Important este să rămâi conectat cu tine însuți. O carieră care aduce sens va deveni o sursă de energie, nu de epuizare.”
Albert Schweitzer spunea: „Succesul nu este cheia fericirii. Fericirea este cheia succesului. Dacă iubești ceea ce faci, vei avea succes.”
Salariul ne ajută să trăim, dar sensul ne face să simțim că viața merită trăită. Într-o societate care glorifică cifrele, a avea curajul să cauți sensul poate părea o alegere riscantă. Dar, pe termen lung, este singura care aduce autenticitate, echilibru și bucurie.
Bibliografie
• Maslow, A. H. (1943). A Theory of Human Motivation, în Psychological Review, vol. 50, nr. 4.
• Csikszentmihalyi, M. (1990). Flow: The Psychology of Optimal Experience. New York: Harper & Row.
• Frankl, V. E. (2006). Omul în căutarea sensului vieții. București: Editura Meteor Press.
• Sinek, S. (2009). Start With Why: How Great Leaders Inspire Everyone to Take Action. New York: Penguin Books.
* * *
Mihaela Tunsu – secretar, Liceul Tehnologic Dimitrie Bolintineanu, Bolintin-Vale