Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) reprezintă mecanismul central prin care o unitate de învățământ își definește identitatea și răspunde nevoilor, intereselor și potențialului specific al elevilor săi. Spre deosebire de vechea paradigmă a curriculumului la decizia școlii (CDȘ), actualul cadru legislativ din România plasează elevul în mod direct și obligatoriu în centrul procesului de selecție și configurare a parcursului său formativ. Prezentul referat își propune să analizeze rigorile procedurale, rolul comisiilor interne și elementele de noutate aduse de noile reglementări legislative, oferind colegilor cadre didactice un ghid metodologic clar pentru aplicarea corectă a CDEOȘ la nivelul școlii.
Cadrul legislativ de referință
Constituirea ofertei CDEOȘ se bazează pe acte normative precum Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, Ordinul Ministrului Educației referitor la metodologia CDEOȘ, ROFUIP (OME nr. 5.726/2024) și Statutul Elevului (OME nr. 5.707/2024).
Tipologia disciplinelor opționale în vigoare
Opționalele CDEOȘ se împart în:
- Aprofundare: Consolidează conținuturile din trunchiul comun folosind ore suplimentare.
- Disciplină nouă: Introduce domenii noi și necesită proiectarea unei programe proprii.
- Opțional integrat: Abordează teme transdisciplinare.
- Notă (filiera tehnologică): Include pregătire practică cu operatori economici și module remediale.
Ciclul procedural de implementare (Calendarul CDEOȘ)
Etapele principale pentru stabilirea și alegerea noilor CDEOȘ sunt:
• Analiza de nevoi (Octombrie): Comisia pentru curriculum din școală realizează o analiză în rândul elevilor pentru a identifica interesele și opțiunile de studiu ale acestora.
• Elaborarea și centralizarea propunerilor (Octombrie – Noiembrie): Cadrele didactice elaborează propunerile de discipline opționale și suporturile de curs, pe care le depun la comisia de specialitate.
• Prezentarea ofertei școlii (Noiembrie): Școala organizează sesiuni publice de informare (de tipul „Târgul opționalelor”) sau publică oferta pe site-ul oficial și la avizier. Între prezentare și alegere se lasă un interval obligatoriu de 5-10 zile lucrătoare pentru consultare.
• Exprimarea opțiunilor de către elevi (Noiembrie – Decembrie):
o Fiecare elev completează o fișă oficială de opțiuni.
o Dacă elevul are sub 14 ani, fișa este completată și semnată de un părinte sau reprezentant legal.
o Dacă elevul are peste 14 ani, acesta își completează și își semnează singur fișa, iar părintele semnează doar pentru luare la cunoștință.
• Centralizarea și definitivarea listelor (Decembrie): Opțiunile exprimate sunt centralizate la nivelul fiecărei clase. Pentru a se putea forma o grupă/clasă pe un anumit opțional, este necesar un număr minimum de 8 elevi în grupă.
• Avizarea și aprobarea internă (Decembrie – Februarie): Listele definitive sunt dezbătute și avizate de către Consiliul Profesoral și aprobate oficial de către Consiliul de Administrație al școlii.
• Avizarea externă (Aprilie – Mai): Programele opționalelor noi aprobate sunt trimise către Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) pentru obținerea avizului de specialitate.
Rolul structurilor interne din școală
- Comisia pentru curriculum: Asigură coordonarea tehnică și asistența metodică.
- Cadrele didactice: Consiliază elevii și pot aplica co-predarea (team-teaching) pentru o parte din ore.
- Grupe flexibile: Se pot constitui opționale pe grupe de elevi din clase diferite.
Perspectivă aplicată: CDEOȘ la disciplina limba și literatura română (nivel gimnazial)
La nivelul ciclului gimnazial, aria curriculară „Limbă și comunicare” găsește în CDEOȘ o oportunitate extraordinară de a depăși granițele rigide ale trunchiului comun. Noua paradigmă legislativă obligă cadrele didactice să renunțe la vechea practică de a folosi orele de opțional doar ca spațiu formal pentru rezolvarea de culegeri suplimentare de gramatică. CDEOȘ la Limba și literatura română trebuie să funcționeze ca un veritabil laborator de literație extinsă, gândire critică și deblocare a creativității elevilor.
Pentru a asigura rigoarea științifică a ofertei școlii, cadrele didactice pot accesa programele școlare pentru discipline opționale aprobate prin Ordine ale Ministrului Educației (aflate în Oferta Națională), care oferă deja modele validate de proiectare centrate pe competențe. Printre cele mai relevante exemple oficiale și aplicabile la nivel gimnazial se numără:
A. Opționale axate pe competențe media și decodarea textelor multimodale
• „Realitatea din spatele ficțiunii” (aprobat prin OME nr. 4165/2024): Un opțional de referință pentru gimnaziu care antrenează abilitatea elevilor de a distinge între textul artistic/ficțional și realitatea cotidiană, dezvoltând gândirea analitică prin compararea structurilor textuale cu fenomene din viața reală.
• „Elemente de educație media digitală” (aprobat prin OME pentru clasa a VI-a): O disciplină critică pentru generația actuală, axată pe formarea literației media. Profesorul de limba română ghidează elevii în analiza critică a știrilor, identificarea dezinformării (fake news) în mediul online și înțelegerea mesajelor publicitare, folosind instrumente specifice analizei de text nonliterar.
• „Text, deschide-te!” (aprobat prin OME pentru clasa a VII-a): Curs axat pe strategii de lectură profundă și descifrare a textelor complexe, sprijinind în mod direct dezvoltarea competențelor de receptare a textului scris, deficitare adesea la evaluările naționale.
B. Opționale axate pe inovare, creativitate și proiecte (Cross-curriculare)
• „Design Thinking – Eu fac schimbarea!” (aprobat prin OME nr. 4165/2024): Un opțional interdisciplinar de excepție, în care limba română devine instrument de argumentare, negociere și prezentare publică. Elevii identifică probleme din comunitate sau din școală, caută soluții și își prezintă proiectele, exersând elemente avansate de comunicare orală și redactare creativă.
• „Mit și literatură” / „Lectura și cinematografia”: Programe integrate ce pot fi proiectate la nivelul școlii pe structura opționalelor naționale, valorificând tehnica de co-predare (team-teaching) în parteneriat cu profesorii de Istorie sau Educație plastică.
C. Opționale centrate pe dezvoltarea personală prin limbaj și lectură
• „Mai întâi caracterul” (aprobat prin OME nr. 5864/2017 pentru clasele V-VIII): Un opțional cu tradiție în oferta națională, care folosește textul literar (pilde, biografii, texte narative autohtone și universale) ca pretext pentru dezbateri morale, dezvoltarea empatiei și conturarea valorilor personale ale preadolescentului.
Prin implementarea acestor modele avizate de Minister, opționalele CDEOȘ la limba română părăsesc zona teoretizării excesive. Evaluarea în cadrul acestor ore se mută în mod firesc spre realizarea de produse finite transdigitale sau creative: podcasturi culturale realizate de elevi, reviste școlare în format electronic, portofolii de scriere reflexivă sau mini-piese de teatru scrise și puse în scenă de aceștia.
Implementarea eficientă a CDEOȘ presupune renunțarea la opționalele formale în favoarea unor cursuri centrate pe competențe reale. Se recomandă utilizarea instrumentelor digitale pentru analiza de nevoi, abordările integrate și valorificarea co-predării.
Note bibliografice și surse legislative
1. Ministerul Educației (România). Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, București.
2. Ministerul Educației. Ordinul privind aprobarea Metodologiei de proiectare, aprobare și implementare a CDEOȘ.
3. Ministerul Educației. Ordinul nr. 5.726/2024 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), Monitorul Oficial.
4. Ministerul Educației. Ordinul nr. 5.707/2024 privind aprobarea Statutului Elevului, Monitorul Oficial.
5. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE). Ghiduri metodologice pentru proiectarea curriculumului opțional, București.
6. Pamfil, Alina. Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Art, București.