Dacă prin metode, în general, înțelegem drumul sau calea spre ceva, iar metoda de învățământ reprezintă acea cale folosită de un profesor pentru a-l sprijini pe elev să descopere lumea, natura, lucrurile, în ceea ce privește metodele interactive de grup, acestea reprezintă căile, metodele folosite în școală, de către profesorul de biologie, pentru a-i ajuta pe elevi să descopere știința.
„Indiferent unde se desfășoară lecția, în mediul școlar sau extrașcolar, lecția este subordonată unor obiective, care realizează printr-o îmbinare specifică a unor forme de organizare a activității, a unor metode și mijloace de învățământ și se optimizează continuu pe baza evaluării” (M. Ionescu, citat de M. Marinescu, 2012, p. 125).
În ceea ce privește metoda didactică cubul (numele l-a luat de la mijlocul didactic – un cub), aceasta se poate aplica atunci când se dorește explorarea unui subiect și are drept avantaje participarea elevilor cu interes la lecție, determinând la aceștia abilități de comunicare, dezvoltarea gândirii critice, unele deprinderi de muncă intelectuală, dar și sporirea eficienței învățării prin structurarea acesteia pe baza rezolvării celor șase sarcini (corespunzătoare celor șase fețe ale cubului).
Aplicații:
1. Regnul Animal –vertebratele – clasa a IX-a
Scopul lecției îl reprezintă cunoașterea caracterelor generale ale principalelor grupe de vertebrate și adaptările acestora la mediul de viață.
Tipul lecției: recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor – lecție bazată pe un plan alcătuit de profesor
Sarcini de lucru:
Descrie – analizează imaginile din atlasul de biologie în care sunt prezentate exemple de păsări acarenate/ carenate, descrie caracterele generale ale acestora și prezintă trei adaptări ale păsărilor la zbor.
Compară – dați exemple de mamifere monotreme, marsupiale și placentare. Observă alcătuirea corpului și compară-le.
Analizează – imaginile din manualul de biologie/ atlas / fișa de lucru și numiți două grupe sistematice de amfibieni, precizați câte un reprezentant pentru fiecare și câte o adaptare specifică pentru fiecare mediu de viață.
Asociază – grupele sistematice din clasa reptilelor cu reprezentanți pentru fiecare grupă. Prezentați o asemănare și o deosebire între broaște și broaștele țestoase.
Argumentează – ”Mamiferele sunt cele mai evoluate vertebrate”. Dați trei argumente în sprijinul afirmației.
Aplică – observă imaginile din fișa de lucru/ atlasul de biologie și precizează care sunt asemănările dintre chișcar, rechin, morun și crap.
2. Sistemul digestiv la mamifere – clasa a X-a
Scopul lecției îl reprezintă cunoașterea de către elevi a componentelor sistemului digestiv la mamifere , în vederea înțelegerii corelației dintre structura și funcțiile acestora.
Tipul lecției: lecție de recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor.
Sarcini de lucru:
Descrie – precizând două caracteristici morfologice /fiziologice pentru două organe ale tubului digestiv. .
Compară – stomacul mamiferelor erbivore rumegătoare și nerumegătoare.
Analizează – rolul segmentelor tubului digestiv la mamifere în funcție de modul de hrănire.
Asociază – denumirea a două sucuri digestive, menționând pentru fiecare câte o enzimă proteolitică și una glicolitică.
Argumentează – cauzele apariției bolilor sistemului digestiv la om și prezintă câteva modalități de prevenire și reguli de igienă.
Aplică – în sala de așteptare a secției de gastroenterologie așteaptă un pacient care prezintă următoarele simptome: icter, urina închisă la culoare și oboseală.
a. Care va fi diagnosticul medicului gastroenterolog ?
b. Care sunt cauzele apariției bolii respective ?
Etapele aplicării metodei:
- Profesorul prezintă elevilor un cub pe ale cărui fețe sunt notate cuvintele : descrie, compară, analizează, asociază, argumentează, aplică.
- Elevii sunt anunțați că vor desfășura o lecție de recapitulare conform planului anunțat de ora anterioară.
- Clasa va fi împărțită în 6 grupe a câte 4-5 elevi, fiecare grupă urmând a analiza subtema aleasă din perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului.
- Sarcinile de lucru vor fi notate pe fișe, fiecare având altă culoare, în concordanță cu fețele cubului.
- Elevii își vor alege câte o fișă, iar sarcina de lucru va fi prezentată întregii clase.
După expirarea timpului de lucru, reprezentantul fiecărei grupe va prezenta în fața clasei rezultatele obținute. Posterele realizate de elevi vor fi afișate la tablă, astfel încât să fie vizibile pentru întreaga clasă. Se vor purta discuții legate de modalitatea de rezolvare a sarcinilor de lucru și se vor aduce completări acolo unde este cazul.
Albert Einstein afirma că „școala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist, ci ca o personalitate armonioasă”. Utilizarea metodei cubului în predarea și învățarea biologiei în liceu le oferă elevilor posibilitatea abordării unei teme din mai multe perspective, acoperind neajunsurile învățării.
Bibliografie
1. Nicola I., ”Tratat de pedagogie școlară”, Editura Aramis , 2002
2. Lazăr V., Căprărin D., ”Metode didactice utilizate în predarea biologiei”, Editura Arves, 2008
3. Marinescu M., ”Didactica biologiei – teorie și aplicații ”, Editura Paralela 45, 2018
4. Marinescu M., Ardelean A., Lungu C., Tudoran D., Botea M., ”Introducere în didactica biologiei”, Editura Junimea, Iași, 2012
5. Ene L., Ene S., Tănase O., ”Ghid pentru bacalaureat de nota 10”, Editura Gimnasium, 2010