Creativitatea este un proces în continuă transformare la vârsta preșcolară, care capătă valențe formative tot mai profunde, odată cu trecerea timpului. Creativitatea, cum bine se știe, este modul ce a crea, de a făuri, de a da naștere unor lucruri noi, frumoase, pornind de la o imaginație bogată și un spirit creativ care este valorificat.
Creativitatea-și are originile în în cuvântul latin ”creare”, care înseamnă a zămisli, a da naștere, a făuri. Pentru a crea trebuie să dispui de o predispoziție generală a personalității individului creator spre nou, spre curiozitate și inovație.
Copiii de la cea mai fragedă vârstă sunt ca un burete, absorb orice informație, creează fiecare în modul lui, lucruri deosebite, din orice idee, din fiecare imagine din jur, din orice context, ei fac„ operă de artă”. Așa se face că la această etapă a preșcolarității, copiii văd casele toate cu acoperișuri înalte și ascuțite, coșurile de fum fumegânde chiar și-n anotimpul vara, norii fuioare încâlcite pe cerul înalt și copiii, niște linii unite și prins de-un cerc, ce par a fi cap, mâini și picioare.
Creativitatea la această vârstă este nelimitată, este o modalitate de exprimare, prin care copiii văd lumea cu puterea minții lor și aștern pe hârtie ceea ce văd și simt ei, exprimă ceea ce simt în maniera lor și ne fac să visăm alături de ei, intrând în lumea lor, creată de ei. Creativitatea la această vârstă ar putea fi definită prin curaj, curajul de-a vedea peste linia orizontului, de a face mărul albastru și cerul roșu, de a exprima ceea ce simți prin propria-ți tehnică, fără a ți se pune piedici sau a ți se spune ”că de fapt nu-i așa sau e altfel…”, copilul vede lumea din jur cum vrea el, creează elementele din juru-i plecând de la imaginația lui bogată și nu se limitează în a visa și a crea.
Atunci când preșcolarul este într-o continuă interacțiune cu lumea, cu natura, potențialul lui creativ este nelimitat, face jocuri de rol, pornind de la idei proprii, de la personaje cunoscute din desene animate sau povestea spusă de doamna educatoare, creează jocuri similare celor jucate cu colegii la grădi, desenează pornind de la un punct lipsit de importanță și creează versuri pe linia melodică a unor cântece, fără a avea ceva în comun cu versurile originale. Aici ne confruntăm cu un gen de creativitate pur, care-și are rădăcina-n imaginația și bogăția frumosului din puiul de om.
Dezvoltarea creativității la preșcolari presupune încurajarea de a emite judecăți de valori, de a aprecia frumosul din orice, de a stimula curajul de-a aprecia și accepta moduri de lucru diferite, de-a interacționa cu lucrurile inedite din viața lui și de a crea recurgând la originalitate.
Creativitatea este educabilă, prin interacțiunea copilului cu mediul, cu educatorul, cu diverse obiecte (jetoane, cărți, imagini etc), povești, la preșcolar se dezvoltă imaginația, aceasta capătă alte valențe și valorificând-o la maxim se dezvoltă simțul creativ și dorința de a crea lucruri noi, utile, necesare de cele mai multe ori.
În grădiniță, spiritul liber creativ al copilului este pus în practică cu succes pe toate palierele, de la sectoarele de activități liber alese, până la domeniile experiențiale, dar și activitățile extrașcolare.
Copilul folosește creativitatea interdisciplinar, fără ca el să cunoască aceste lucruri, creează tablouri din hârtie ruptă, precizând numărul elementelor din tablou, căutând corespondența culorilor folosite și-n mediul ambiant, pictează pomi înfloriți, precizând anotimpul în care se întâmplă fenomenul înfloriri, făcând conexiuni logice între culoarea florii și viitorul fruct sau originea pomului( măr- floare albă, cais- floare roz etc).
Copilul preșcolar nu dispune doar de capacitatea de a se juca, el prin joc învață, creează, dezvoltă legături și conexiuni logice, dă naștere elementelor de noutate, chiar dacă la această vârstă gândirea lui este limitată, imaginația compensează acest lucru, știindu-se faptul că la vârsta mică, copilul are o imaginație foarte bogată și de aici pleacă spre explorare și creație, dirijat fiind cu tact pedagogic și multă precizie de educatoare.
Prin creația sa copilul își exprimă stări, sentimente, trăiri, culorile folosite în desene, picturi, scot în relief starea de spirit al copilului, o simplă ”mâzgălitură” reprezentând de fapt o ”lume întreagă, o etapă a existenței lui”.
Să fim încrezători în forțele proprii ale copiilor, să nu tăiem aripile care doresc să lanseze tot mai sus personalitatea copilului, să stimulăm creativitatea copilului prin aprecieri, prin gesturi care să-l propulseze pe copilului, doar așa vom avea peste ani oameni curajoși în a-și exprima dorințele, de a-și etala lucrările obținute, de-ași promova talentul creator.
Bibliografie
Stoica, Adrian-”Creativitatea elevilor. Posibilități de cunoaștere și educare”-EDP-1983
Curriculum pentru educație timpurie 2019
Tomșa, Gheorghe-”Psihopedagogia preșcolară și școlară”-MENC-2005