Ne întrebăm adeseori unde a dispărut copilăria; de unde a apărut şi încotro se îndreaptă… Căci a trecut prin viaţa noastră ca un val călduţ de primăvară, lăsând în urma ei cele mai frumoase amintiri ale vieţii… Florile tinereţii şi inocenţei s-au scuturat demult din pomul copilăriei… Prea repede…
Nimic nu este mai de preţ în viaţă decât acest moment… Momentul în care suntem copii, suntem tineri şi inocenţi, fără păcate, fără griji, în care ne bucurăm din plin de orice moment prin joaca noastră neobosită.
Îmi amintesc cu mare drag de copilăria mea, de zilele în care mă jucam, în care mă plimbam cu bicicleta… Îmi amintesc de bunicii mei pe care acum i-am pierdut şi care mă iubeau mult. Privesc cu durere în urmă şi văd copilăria rămasă ca un colb pe raftul vieţii…
Copilăria înseamnă joc… Jocul pe care îl practicăm cu toţii la grădiniţă, acasă, în locurile de joacă, la şcoală. Copilul trăieşte în lumea sa plină de veselie, de jocuri şi lipsită de griji. Copilăria ne pregăteşte pentru viaţă dar… nu ne lasă niciodată să uităm mirosul de mere coapte din livada bunicilor, de laptele cu mirosul lui dulce şi bun, de aroma pâinii coapte a bunicii care ne îmbia de la poartă, de calul bunicului mândru şi frumos cu care plecam să strângem fânul sau de păţaniile petrecute la bunici în vacanţe.
Cine îşi aduce cu drag aminte de copilărie înseamnă că a avut o copilărie fericită şi magică. Perioada copilăriei ne aduce aminte să fim copii … puri, lipsiţi de răutăţi şi de griji.
Copilul este un visător… El trăieşte permanent într-o lume în care domină visele…Visează ce se va face când va fi mare, visează că e un personaj dintr-o poveste, visează că face magie, visează orice…Pentru el, viaţa reprezintă o multitudine de posibilităţi… Pot să fac!… Şi face… Face ca totul să devină realitate. O realitate imaginară în care el trăieşte şi în care se simte bine.
Copilăria, cu puterea ei magică, ne deschide calea spre lucruri nebănuite, spre locuri nemaivăzute în care toate dorinţele noastre devin realitate.
Un rol important în viaţa unui copil îl are grădiniţa, căci ea, luptându-se cu zmeii şi biruind, facilitează accesul copilului la lumea poveştilor, îi dezvoltă imaginaţia şi creativitatea. Copilul începe cunoaşterea lumii din jur prin joc, prin contactul cu obiectele ce reflectă realitatea. Doar că, el fiind un visător, le acţionează după bunul plac, dezvoltându-şi astfel multiple abilităţi.
Copilăria este şi va rămâne întotdeauna comoara cea mai de preţ a fiecăruia dintre noi şi datoria noastră este aceea de a ne ajuta urmaşii să preţuiască fiecare clipă şi să le oferim pe cât posibil o copilărie… magică.