Introducerea jocurilor logice în sistemul activităților educative din grădiniță este una din direcțiile cele mai actuale și mai semnificative ale modernizării învățământului preșcolar.
Esența jocului logic, ca modalitate de educare intelectuală a preșcolarilor, constă în faptul că la nivelul acestuia se realizează o îmbinare optimă între obiectivele urmărite, conținutul activității și particularitățile psihice ale vârstei preșcolare, prin transpunerea sarcinilor de învățare sub forma jocului. În acest fel, stimularea dezvoltării intelectuale a copiilor se realizează din interior, prin organizarea acțiunilor în lumina noțiunilor de teoria mulțimilor și logică, fără ca acestea din urmă să apară ca sarcini explicite de învățare, ci în calitate de condiții firești, necesare, derivând din însăși natura jocului și condiționând desfășurarea lui.
Desigur că întrebarea firească este: poate grădinița de copii să îndeplinească sarcina de a forma și dezvolta la copii capacități de operare cu mulțimi și structuri logice? Soluția nu poate fi însă globală, întrucât ceea ce interesează este ce noțiuni anume de teoria mulțimilor și logică utilizăm, care este raportul între acestea și ceea ce urmărim să învețe copiii și mai ales cum se realizează această învățare.
Sub aspectele sale generale, jocul logic nu se deosebește de celelalte forme de joc din grădiniță și nici nu se desfășoară izolat de acestea. La grupele mici, unele sarcini ale jocurilor logice sunt realizate și în alte jocuri (în special didactice), iar la grupele mari, jocul logic este subordonat, integrat în activități mai complexe de învățare, în cadrul activităților matematice.
Ceea ce caracterizează jocul logic în raport cu celelalte forme de joc este în primul rând faptul că el se fundamentează pe elementele de teoria mulțimilor și logică, considerate ca bază necesară asimilării ulterioare a noțiunilor matematice, urmărind formarea la copii a capacităților de a gândi logic, de a lucra cu structuri și operații logice, fără ca în mod necesar să se transmită copiilor termenii și noțiunile folosite de aceste științe.
Este evident, în consecință, că în jocurile logice accentul cade pe latura formativă a activității. Nu se urmărește o anticipare forțată, la nivelul cunoștințelor, a învățăturii noțiunilor matematice, ci o pregătire mai curând nespecifică, la nivelul capacității de învățare. Aceasta este în concordanță cu funcția predominant formativă a grădiniței și corespunde cu modul cel mai adecvat în care trebuie văzută pregătirea copilului pentru școală.
Atât în cadrul practicii pedagogice, cât și în alte împrejurări, am constatat că eficiența jocurilor logice depinde în egală măsură de cunoașterea particularităților de vârstă și de cunoașterea noțiunilor de teoria mulțimilor și de logică implicate în conținutul jocurilor