Realitatea de zi cu zi a familiilor de astăzi este diferită de cea a generațiilor anterioare, deoarece părinții își petrec din ce în ce mai puțin timp cu copiii lor, cauza principală fiind serviciul. Atunci când copilul intră pentru prima dată într-o colectivitate începe o nouă etapă în viața lui cât și a părinților. Părinții trebuie să comunice permanent cu educatoarea pentru a crea o coerență între grădiniță și familie. Lipsa informației, a comunicării dintre educatoare și părinți poate conduce la situații neplăcute pentru copil, acesta nefiind stimulat în dezvoltarea sa de către părinți, considerându-se că această sarcină este exclusiv a grădiniței.
„Copilăria este lumea miracolului și a magiei. Copilăria se termină atunci când lucrurile încetează să mai fie uluitoare.” – Eugen Ionescu
Atunci când vorbim de cei șapte ani de acasă, ne gândim la educația pe care copilul o primește de la părinți, la formarea personalității și comportamentului copilului până merge la școală. Când spunem că un copil are cei 7 ani de acasă, ne gândim la un copil bine crescut, care stie să se comporte cuviincios cu cei de vârsta lui, cât și cu adulții.
Educația, bunele maniere, regulile morale însușite până la această vârstă, reprezintă cheia către adaptarea copilului în societate. Un rol important în formarea unui caracter si comportament corespunzător al copilului, este relația afectivă care se stabilește între acesta și părinți. Comunicarea dintre părinți și copii este importantă deoarece îl ajută pe acesta din urmă la formarea imaginii de sine.
Dragostea cu care părintii își înconjoară copilul îi va permite acestuia să se dezvolte armonios, să aibă încredere în forțele proprii, să se simtă protejat și îngrijit,acest lucru îi permite deschiderea spre învățarea și asumarea unor reguli de comportament. Un copil care se simte apreciat de părinți percepe pozitiv regulile transmise și este preocupat de ceea ce face.
Orice moment petrecut alături de copil poate fi un prilej din care acesta să învețe, ei fiind asemenea unui ”burete” care absoarbe informațiile din jurul lui.
„Cel care a avut o copilărie luminoasă și fericită și-a adunat comoara nesecată în care se găsește mângâierea și în cele mai dureroase clipe ale vieții.” (Wilhem Wundt)
Bibliografie
• Ciofu Carmen – Interactiunea părinți-copii,Editura Medicală Amaltea,1998
• Educația timpurie in România, Step by step, IMOC-UNICEF,Vanemmonde,2004
• www.copii.ro