De la an la an, activitățile extracurriculare și extrașcolare au o pondere tot mai importantă în procesul educativ al copiilor. Acestea vizează acele activități desfășurate în afara orelor de curs, în afara curriculumului, uneori chiar și în afara școlii, ele venind în completarea procesului de predare-învățare. Aria de manifestare a acestor activități este foarte vastă: excursii, tabere, drumeții, vizite la muzee sau alte categorii de instituții publice, vizionarea de spectacole, participarea la diverse activități artistice sau sportive, acțiuni cu caracter ecologic, activarea în diverse cluburi tematice, implicarea în acțiuni de voluntariat.
Valențele pozitive ale acestor activități asupra formării și devenirii umane a copiilor sunt deosebite. Iată câteva dintre acestea:
- lărgirea orizontului cultural al elevilor, ele completând volumul de cunoștințe acumulat la orele de curs,
- au un caracter interdisciplinar,
- contribuie la dezvoltarea estetică, morală, civică sau fizică a elevilor,
- disciplinează copiii, dezvoltându-le aptitudinea de a-și folosi eficient timpul liber și calitățile native,
- dezvoltă la copii spiritul de într-ajutorare, de cooperare, de solidaritate, favorizând munca în echipă,
- favorizează, însă și spiritul de independență și inițiativă, elevii putând fi antrenați atât în inițierea cât și în organizarea și desfășurarea acestor activități,
- modalitatea de desfășurare, în afara cadrului constrângător, uneori, al școlii, este foarte atractivă, generând o stare de bine, având un efect stimulator,
- contribuie la dezvoltarea emoțională a copiilor, generând o serie multiplă de sentimente și trăiri, cum ar fi: stima de sine, altruismul, generozitatea, spiritul de colaborare, responsabilitatea, învingerea timidității, autocontrolul etc.
- ajută copilul să se înțeleagă mai bine, prin analizarea comportamentului propriu în comparație cu al celorlalți copii,
- generează sentimentul de autodepășire, de competiție,
- ajută la maturizarea gândirii și comportamentului,
- au impact pozitiv și asupra performanțelor școlare, chiar, crescând interesul pentru învățătură, elevii dobândesc o serie de abilități practice diversificate, capacitatea de a rezolva o serie de probleme, de a desfășura o serie de activități manuale, acest aspect fiind de o reală importanță.
Ca dirigintă a mai multor generații de elevi am avut, desigur, ocazia să implic elevii în foarte multe activități extrașcolare și extracurriculare, dintre cele menționate mai sus, dar, specialitatea mea fiind geografia, o mare parte din aceste activități au avut caracter ecologic, educația pentru mediu a tinerei generații constituind o necesitate de primă importanță pentru sănătatea naturii și a societății umane, actuale și viitoare.
Dintre aceste acțiuni ecologice desfășurate, amintesc câteva:
1. Programe opționale (Curriculum la decizia școlii) propuse, întocmite și susținute de mine: „Hazarduri naturale și antropogene”, „Educație ecologică și de protecție a mediului”, „Hazarduri geografice”, „Parcuri și rezervații naturale din România” și „Resursele”, program oferit de Junior Achievement România, cursuri care ofereau multiple valențe practice, cu rol formativ în rândul elevilor.
2. Participarea la concursuri tematice organizate de diverse școli din țară. Dintre aceste concursuri și acțiuni, amintesc, în mod deosebit competiția națională de educație ecologică „Fabrica de aer curat” organizată de JARomania, în perioada martie-aprilie 2014, în cadrul căreia elevii participanți au desfășurat, la școală dar și acasă, împreună cu familiile lor, o serie de activități cu rol de economisire a resurselor (economisirea energiei electrice și termice, a apei, folosirea becurilor economice, selectarea și reciclarea deșeurilor casnice ș.a.). Eforturile lor au dus la „ușurarea” planetei de 11,95 tone CO2 și la satisfacția că au contribuit, după posibilități, la crearea unui mediu mai curat, mai sănătos. Alte concursuri și competiții de natură ecologică au fost „Lumea non-E: Baterel”, în care elevii au colectat deșeuri electrice, concursuri de colectare a maculaturii organizate de Primăria Galați.
3. Colectarea de maculatură și pet-uri și acumulatori, acestea fiind predate, contra cost, unei firme specializate în colectarea deșeurilor, cu care școala noastră a avut contract câțiva ani;
4. Acțiuni de igienizare a spațiului aferent școlii, desfășurate pe parcursul întregului an școlar;
5. Plantarea de puieți („Luna martie-luna plantării de copaci”, „Ziua Voluntarilor organizată de Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie-CCDG”),
6. „Programul Internațional „Să învățăm de spre pădure-Leaf” oferit tot de CCDG,
7. Participarea la activități organizate de Complexul Muzeal de Științele Naturii din Galați, în cadrul proiectului „Luna martie-luna pădurii”;
8. Realizarea de desene, colaje, postere și fotoreportaje tematice și organizarea de expoziții în cadrul școlii, scenete tematice, documente Power-Point
9. Vizionarea de filme documentare ,materiale Power-Point cu această temă, unele realizate chiar de elevi;
10.Discuții, mese rotunde, concursuri la nivel de școală, regional sau național, lecții demonstrative, articole în ,,Ochiul Magic”, revista școlii noastre ș.a.
Obiectivele urmărite în cadrul acestor activități ecologice au fost:
- conștientizarea copiilor și a părinților, uneori, asupra problemelor de mediu,
- formarea de atitudini, deprinderi și comportamente ce vor conduce la prevenirea şi diminuarea efectelor negative ale distrugerii mediului,
- implicarea activă a elevilor în acţiuni de conservare a mediului,
- dezvoltarea capacităţilor de comunicare, solidaritate şi muncă în echipă,
- informarea, implicarea şi sprijinul comunităţii locale în legătură cu problemele de mediu.
Acestea sunt câteva căi de abordare a problemelor de mediu în cadrul ariei curriculare „Om și societate” (din care fac parte), folosite de mine în activitatea didactică, dar, cu siguranță, paleta acestor căi este mult mai largă și mai variată, în funcție de contextul în care se încadrează fiecare școală, fiecare profesor și elevii săi.
Mai importantă decât rezultatele concrete, palpabile obținute în cadrul acțiunilor de acest gen (deșeuri colectate, copaci plantați, bani și distincții obținute, etc.) este, însă, implicarea elevilor în aceste acțiuni și amprenta lăsată de acestea asupra formării conștiinței lor ecologice și civice, conștientizarea rolului pe care fiecare dintre cetățeni îl are asupra sănătății mediului înconjurător și a conservării resurselor oferite de acesta.
În concluzie, putem spune, fără a greși, că activitățile extracurriculare , alături de educația dată de școală și părinți, au un rol esențial în dezvoltarea multilaterală a copilului, în formarea acestuia ca viitor cetățean asumat și implicat în problemele societății.