Conducerea bazată pe principii introduce o nouă paradigmă: aceea de a ne axa viețile, conducerea organizațiilor și a resurselor umane pe anumite principii. Eficiența noastră se bazează pe anumite principii ascunse – legi naturale la nivelul dimensiunii umane care sunt la fel de reale şi de neschimbate precum este legea gravității la nivelul dimensiunii fizice. Aceste principii sunt parte integrantă din structura oricărei societăți civilizate și stau la baza fiecărei familii și instituții care a dăinuit și a prosperat.
Principiile nu au fost inventate de noi sau de societate; ele sunt acele legi ale universului care se referă la relaţiile şi organizaţiile umane. Ele fac parte din condiţie, mintea şi constituţia umană. Gradul în care oamenii acceptă şi trăiesc în armonie cu principii de bază ca cinstea, echitatea, dreptatea, integritatea, onestitatea şi încrederea determină evoluţia lor fie spre supravieţuire şi stabilitate fie spre dezintegrare şi distrugere.
Oamenii au instinctiv încredere în cei a căror personalitate se bazează pe principii corecte. Învăţăm că tehnica este relativ neimportantă comparativ cu încrederea, care este rezultatul capacităţii noastre de a fi mereu demni de încredere. Când încrederea este mare, comunicăm uşor, fără efort, instantaneu. Putem face greşeli dar ceilalţi înţeleg totuşi ce vrem să spunem. Când însă încrederea este mică, comunicarea e obositoare, ineficientă, cere mult timp şi e deosebit de dificilă.
Este relativ uşor de lucrat asupra personalităţii: tot ce avem de făcut este să desprindem abilităţi noi, să ne rearanjăm tiparele exprimării verbale, să adoptăm „tehnologia” relaţiilor interumane, să folosim formulări care fac apel la vizualizare sau să ne consolidăm preţuirea de sine. Dar, comparativ, este dificil să ne schimbăm obiceiurile, să ne dezvoltăm virtuţile, să învăţăm disciplina fundamentală, să ne ţinem promisiunile, să fim credincioşi jurămintelor, să ne exercităm curajul sau să avem un respect autentic faţă de sentimentele şi convingerile celorlalţi. Totuşi, aceasta este adevărata punere al încercare şi manifestare a maturităţii noastre.
A te preţui pe tine însuţi şi, în acelaşi trup, a te subordona unor scopuri şi principii mai înalte este esenţa paradoxală a celei mai înalte umanităţi şi temelia conducerii eficiente. Principiile corecte sunt precum busolele: ele indică întotdeauna drumul. Principiile se aplică oricând şi oriunde. Ele se manifestă sub forma valorilor, ideilor, normelor şi învăţăturilor care înalţă, înnobilează, împlinesc, întăresc şi inspiră oamenii.
Conducerea centrată pe principii se bazează pe realitatea că nu putem încălca acele legi naturale fără să fim pedepsiţi. Indivizii sunt mai eficienţi şi organizaţiile au mai multă putere când se ghidează după aceste principii verticale. Ele nu sunt soluţii simple şi rapide la problemele personale şi interpersonale. Ele sunt mai degrabă principii întemeietoare care dacă sunt aplicate consecvent devin obişnuinţe comportamentale ce fac posibile transformări fundamentale ale indivizilor, relaţiilor interumane şi organizaţiilor.
Principiile, spre deosebire de valori, sunt obiective şi externe. Ele funcţionează conform legilor naturale, indiferent de condiţii. Valorile sunt subiective şi interne. Valorile sunt asemenea hărţilor. Fiecare compartiment are propriul său sistem de valori, oamenii reactivi se găsesc deosebi în situaţia de a încerca să facă faţă unor aşteptări contradictorii şi de a trăi după valori care diferă după rolul sau mediul în care ei se află la un moment dat.
Când oamenii îşi aliniază valorile personale la principiile corecte, ei sunt eliberaţi de vechile percepţii sau paradigme. Una dintre caracteristicile liderilor autentici este umilinţa, vizibilă în capacitatea lor „de a-şi scoate ochelarii” şi de a examina cu obiectivitate „lentila” analizând cât de bine se aliniază valorile, percepţiile, convingerile şi comportamentul lor. Unde există discrepanţe, ei operează ajustări pentru a se realinia la o mai mare înţelepciune. Axarea pe principii imuabile aduce în vieţile lor permanenţă şi putere.
În urma observaţiilor, s-au remarcat opt caracteristici clare ale oamenilor ce sunt conducători care se bazează pe principii. Aceste trăsături nu numai că definesc conducătorii eficienţi, dar servesc şi ca semne de progres pentru noi toţi.
I. Învaţă mereu
Oamenii care se bazează pe principii urmează mereu şcoala experienţelor lor. Ei citesc, se pregătesc, iau lecţii, îi ascultă pe ceilalţi, învaţă şi cu ochii şi cu urechile. Sunt curioşi, pun mereu întrebări. Își extind mereu competenţa, capacitatea de a face diverse lucruri. Îţi descoperă noi interese şi îşi dezvoltă noi îndemânări. Ei află că ştiind mai mult îşi dau şi mai mult seama că nu ştiu; că dacă se lărgeşte cercul cunoaşterii, în afara lui creşte şi zona de necunoaştere. Energia de a învăţa şi de a creşte începe şi se hrăneşte din sine.
II. Scopul lor este de a servi
Cei care se străduiesc să se bazeze pe principii consideră că viaţa este o misiune, nu o carieră. În fiecare dimineaţă ei se înhamă la jugul ideii de a servi, gândindu-se la ceilalţi.
III. Radiază energie pozitivă
Înfăţişarea oamenilor bazată pe principii este voioasă, plăcută, fericită. Atitudinea lor este optimistă, pozitivă. Spiritul lor este entuziast, plin de speranţă, încrezător.
Energia pozitivă e ca un câmp energetic sau ca o aură care îi înconjoară şi care încarcă pozitiv sau schimbă câmpurile energetice negative sau mai slabe din jurul lor. De asemenea ei atrag şi măresc câmpurile mai mici de energie pozitivă. Când intră în contact cu puternice surse de energie negativă fie le ocolesc, fie le neutralizează. Înţelepciunea îi ajută să perceapă cât de puternică este energia negativă, să aibă umor şi să găsească timpul potrivit când să aibă de-a face cu aceasta.
IV. Cred în ceilalţi oameni
Oamenii bazaţi pe principii nu reacţionează exagerat în faţa comportamentelor negative,a criticilor, a slăbiciunilor omeneşti. Ei nu se consideră mult mai buni când descoperă slăbiciunile altora. Îşi dau seama că potenţialul şi comportamentul sunt două lucruri diferite. Ei cred în potenţialul nevăzut al tuturor oamenilor. Ei sunt recunoscători pentru lucrurile bune din viaţa lor şi li se pare firesc să ierte şi să uite greşelile altora. Ei nu întreţin ranchiuna. Ei refuză să-i eticheteze pe ceilalţi, să-i trateze conform prejudecăţilor sau stereotipurilor, să-i categorisească. Ei preferă să vadă stejarul aflat în sămânţă şi să înţeleagă procesul care ajută sămânţa să devină stejar.
Cu adevărat, a crede înseamnă a vedea. De aceea trebuie să căutăm să credem în potenţialul nevăzut. Aceasta creează un climat propice creşterii şi posibilităţilor. Cei care se bazează doar pe ei înşişi cred că soluţia este la ei, constă în tehnica lor, rezidă în a proceda cu ceilalţi „cum ştiu ei”. Aceasta funcţionează doar scurt timp. Dacă însă crezi că soluţia se află „în” ceilalţi şi nu „în” tine, te relaxezi, accepţi, îi susţii pe ceilalţi şi laşi lucrurile să curgă-tot atâtea moduri pentru un demers ce te va împlini ca persoană.
V. Duc vieţi echilibrate
Ei citesc literatură, reviste, sunt activi sociali, au mulţi prieteni şi câţiva confidenţi. Sunt activi intelectuali, îi interesează multe lucruri, privesc, observă şi învaţă. În limitele vârstei şi ale sănătăţii, ei sunt activi fizic. Se bucură din plin, au un simţ sănătos al umorului,râzând mai ales de ei înşişi şi nu pe seama altora.
Pricep propria valoare, ceea ce se manifestă prin curaj, integritate şi absenţa necesităţii de a se lăuda, de a face aluzie la persoane importante, de a-şi trage puterea din averi, titluri sau realizări din trecut. Sunt deschişi la comunicare, simpli, direcţi, nu manipulează. Au simţul a ceea ce este adecvat şi preferă să greşească mai degrabă prin subestimare decât prin exagerare.
Nu sunt extremişti, nu împart lucrurile în două (bune, rele). Au putere de discernământ, simt asemănările şi deosebirile. Recunosc pe deplin valorile absolute, condamnă cu curaj răul şi apără binele Acţiunile şi atitudinile lor sunt adecvate situaţiilor, sunt echilibrate, temperate, moderne înţelepte. Ei trăiesc cu înţelepciune în prezent, planifică atent viitorul şi se adaptează cu flexibilitate situaţiilor în schimbare. Cinstea faţa de ei înşişi este demonstrată de simţul umorului, de disponibilitatea de a admite şi apoi uită greşelile şi de a face cu plăcere lucrurile care le stau în faţă şi sunt în puterea lor.
Nu au nevoie să manipuleze prin furie care intimidează sau prin martiriu în care îşi plâng singuri de milă. Sunt cu adevărat fericiţi pentru succesele altora şi nu li se pare în nici un fel că astfel li s-ar lua ceva. Ei primesc cu măsură şi lauda şi critica, fără procese de conştiinţă şi fără reacţii exagerate. Ştiu că după eşec va veni succesul. Pentru ei, singurul adevărat eşec este o experienţă din care nu au învăţat nimic.
VI. Consideră că viaţa este o aventură
Oamenii care se bazează pe principii savurează viaţa. Siguranţa le vine dinăuntru şi nu dinafară, ei nu au nevoie să împartă toate lucrurile şi toţi oamenii din viaţa lor în categorii şi stereotipuri pentru a avea sentimentul că totul e sigur şi previzibil. Au o viziune proaspătă pentru vechile chipuri şi vad vechi scene ca pentru prima oară. Siguranţa lor rezidă din iniţiativă, inventivitate, creativitate, voinţă, curaj, vigoare, inteligenţă nativă, mai degrabă decât în protecţia şi belşugul taberelor şi al zonelor de protecţie.
Ei descoperă oamenii de câte ori îi întâlnesc. Îi interesează. Ei pun întrebări şi se implică. Sunt complet prezenţi când îi ascultă pe ceilalţi şi învaţă de la ei. Ei nu îi etichetează după forte succese sau eşecuri. Ei îi văd pe toţi la dimensiunile lor reale. Sunt de neatins şi capabili de a se adapta practic la tot ce apare. Flexibilitatea e unul dintre principiile lor fixe. Cu adevărat duc o viaţă bogată.
VII. Sunt sinergici
Sinergia este o stare in care întregul înseamnă mai mult decât suma părților. Oamenii care se bazează pe principii sunt sinergici. Sunt catalizatorii schimbării, îmbunătăţesc aproape orice situaţie în care intră. Ei muncesc cu isteţime şi dăruire. Sunt uimitor de productivi, dar într-un mod nou şi creator.
În efortul de echipă, ei se bazează pe latura lor puternică şi se străduiesc să-şi suplinească slăbiciunile prin tăria celorlalţi. Le este uşor şi firesc să-şi dezlege puterea pentru a obţine rezultate mai bune fiindcă ei cred în puterea şi în capacitatea celorlalţi.
Când oamenii bazaţi pe principii negociază şi comunică în situaţii ce par conflictuale, ei ştiu să separeu omul de probleme. Ei se concentrează asupra intereselor şi problemelor celui de faţă lor şi nu pe disputarea poziţiilor. Treptat, ceilalţi descoperă că ei sunt sinceri şi ajung să facă parte dintr-un proces creator de rezolvare a problemelor. Împreună ei ajung la soluţii sinergice care de obicei sunt mult mai bune decât propunerile iniţiale, spre deosebire de soluţiile de compromis în care amândouă părţile cedează câte puţin.
VIII. Exersează în vederea înnoirii de sine
Ei exersează în mod regulat cele patru dimensiuni ale personalităţii umane: cea fizică, cea mentală, cea afectivă şi cea spirituală. Îşi exersează mintea prin citit, prin rezolvarea problemelor în mod creator, prin scris şi vizualizare. Se străduiesc să fie răbdători, să îi asculte pe ceilalţi, să dea dovadă de dragoste necondiţionată, să accepte responsabilitatea pentru propriile lor vieţi, hotărâri şi reacţii. Ei se concentrează asupra rugăciunii, a studiului scripturii, a meditaţiei şi postului.
Aceste principii de înnoire personală vor produce treptat un caracter sănătos şi puternic, o voinţă foarte disciplinată şi axată pe ideea de a servi.
Bibliografie
1. Pitariu, Horia, Managementul resurselor umane, Editura All, Bucureşti
2. Rotaru, A., Managementul resurselor umane, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi
3. Covey, S.R., Etica liderului eficient sau conducerea bazată pe principii, Editura Allfa, Bucureşti, 2000
4. Guliciuc, V., Introducere în teoria şi practicile comunicării, Suceava, 2000
5. Pietkiewicz, E., Eticheta managerului, Editura All Educaţional, 1999
6. Niculescu, Ovidiu şi Verboncu, I., Management, Editura Economică, Bucureşti,1997