Să mai discutăm despre rolul calculatorului și al internetului în educație, în contextul ultimilor doi ani școlari, pare inutil. Și totuși, consider că este necesar o trecere în revistă și o recapitulare a principalelor aspecte ale utilizării mijloacelor informatice în sistemul de educație. Acest lucru este cu atât mai necesar, cu atât mai mult, cu cât primele preocupări de analiză a acestor aspecte datează de mult, încă de la mijlocul secolului trecut, dar cu toate acestea progresul rapid al tehnologiei și al utilizării sale în educație face necesară încă o analiză a acestor aspecte.
Astfel, încă de la mijlocul anilor ’70 ai secolului trecut s-au pus în dezbatere modalități de integrare a noile media în educație. Pe atunci cu cea mai mare șansă era văzut televizorul sau audiovizualul, care putea să ofere un învățământ modern, mai dinamic și mai atrăgător mai atrăgător, tocmai datorită apelului la imaginea în mișcare. Se credea pe atunci că această nouă invenție va aduce o adevărată revoluție în învățământ şi atunci când discutăm despre modul în care sunt transmise informațiile și deprinse aptitudinile de către elevi. Dar audiovizualul nu avea să aducă acea mare schimbare. Motivul este simplul. Nu era destul de accesibil și de interactiv pentru a îndeplini sarcini diverse. Pentru a putea fi utilizat în activitățile care se derulează la nivelul unei ore de curs, el trebuie completat cu alte dispozitive. Unul din acestea și anume calculatorul părea a readuce speranțele în rolul tehnologiei în educație. (Pierre Moeglin (coord), 2003, p. 60) Acesta permite pentru elev lucrul individual, dar pentru profesor el aduce încă o solicitare în plus. Cu toate acestea nu se poate însă ignora rolul tot mai mare al calculatorului în cadrul sistemului de educație. (Pierre Moeglin (coord), 2003, p. 74)
Care sunt în mod clar, avantajele utilizării calculatorului în sistemul de învățământ din România? Pe scurt, calculatorul este acel ceva care a reușit să-l determine pe profesor să regândească relația sa cu cei vizați de educație, adică de elevi. Acum, profesorul nu mai este singura instanță care depozitează și păstrează informația, el este acum concurat de un întreg univers informațional. Acest lucru nu este neapărat o greșeală. Dimpotrivă această nouă situație aduce cu sine şi o reevaluare a misiunii profesorului, dar mai potrivit ar fi spus că aduce o ușurare muncii depuse de acesta, deoarece el se poate acum ocupa cu adevărat de chestiunile didactice. Computerul poate fi folosit în cadrul școlii contemporane, prin utilizarea mai multor variante. Prima şi una dintre cele mai importante, este postarea pe internet, sau pe dispozitive de stocare, a cursurilor, a temelor, a bibliografiilor, a diferitelor texte reprezentative, sau a ilustrațiilor. Mai mult, profesorul poate găsi astfel foarte ușor noi surse de informare. Există de asemenea și posibilitatea de a se realiza grupuri de discuții, a unor forumuri electronice, a unor aplicații de mesagerie instant sau a unor platforme educaționale, existând astfel un schimb de experiență sau altfel spus un cadru unde se pot împărtăși informații de toate felurile. (Constantin Cucoș, 2006, pp. 71-72)
În cadrul acestei instruirii asistate de calculator, pot fi utilizate softuri educaționale, care pot îndeplini sarcini de învățare dintre cele mai diverse şi complexe. Începând cu anii 1989 s-a realizat pentru prima oară și o clasificare a acestor programe educaționale. (Ioan Cerghit, 2002, pp. 115-116)
Acestea pot îndeplini rolul de :
- Informare, când se oferă noi cunoștințe, care urmează a fi asimilate (Ion Albulescu, p. 64)
- Exersare – aprofundarea unor cunoștințe şi aptitudini, deja însușite;
- Consolidare, acolo unde ele se dovedesc cele mai utile;
- Prezentare interactivă de cunoștințe noi și variante;
- Stimularea unor idei sugestii inovatoare;
- Asocierea sau aderarea la domenii corelate;
- Simularea unor fenomene din lumea reală;
- Emiterea de modele cognitive;
- Verificarea celor învățate (rol de evaluare);
- Dezvoltare de capacități sau aptitudini. (Ioan Cerghit, 2002, p. 116)
Calculatoarele pot dispune de largi capacități multimedia, ceea ce i-a făcut pe mulți să sugereze acum mai bine de un deceniu, că alte inovații vor fi dificil de realizat în viitorul imediat. Existau însă şi atunci unele voci, care vorbeau despre faptul că viitorul nu aparține computerului personal, ci unui sistem global de sisteme interconectate. Această nouă inovație a primit numele de „internet”, considerată a fi „cel mai mare, complet si complex instrument de învățare din lume”. (Ion Albulescu, 2003, pp. 64-65)
Calculatorul este astăzi nimic mai mult decât o cale de a ajunge la internet, iar de aici la posibilitățile de informare aproape nelimitate, la șansa de a lua contact cu toate realizările umane din domenii variate, din cele mai vechi timpuri şi până în prezent. Nu este deci o surpriză de ce acest mijloc de comunicare îi atrage atât pe elevi, cât şi pe profesori. În termeni familiali, acest „Sistem International de Informații, poate fi definit, drept o rețea de calculatoare, de pe tot globul, conectate între ele printr-un cale (protocol) comună de comunicație, şi astfel este permis permite diferiților utilizatori, din toate colțurile planetei să beneficieze de acces la același tip de informații şi astfel să poată comunica mai ușor.
Acest conglomerat, care posedă însă capacitatea de a lega orice calculator de birou, sau alt dispozitiv portabil de orice bibliotecă virtuală sau de orice sursă de informații, dintre cele mai variate a generat o schimbare a condițiilor culturale în care se petrece învățământul modern, dând elevilor posibilitate de avea o largă deschidere spre cunoaștere. Este îmbinat astfel textul cu imagine, cuvântul cu sunetul şi mai mult beneficiază și de avantajul de a fi interactivă. (Ioan Cerghit, 2002, p.120)
Dacă discutăm de avantaje, de la început este evident că astfel se pot obține informații de ultimă oră, şi mai mult ele pot fi obținute deosebit de rapid. Calculatorul şi internetul oferă accesul spre o nouă lume, virtuală, care poate să fie diferită de cea reală, sau să o imite în cele mai mici detalii. Astfel atât profesorii, cât mai ales elevii şi studenții au posibilitatea de a explora această lume virtuală şi prin aceasta pot să simuleze diverse lucruri, care în lumea reală sunt mai greu de explorat. Se poate călătorii în trecut sau chiar şi în viitor.
Iar dacă discutăm de trecut și viitor, putem vorbi și de beneficiile aduse de această nouă tehnologie pentru un profesor de istorie, sau pentru un elev care dorește să aprofundeze și de ce nu să vadă cu ochii protagoniștilor, trecutul omenirii, sau al comunității din care face parte. Internetul poate să refacă un oraș demult apus, sau să prezinte într-un mod interactiv felul în care arăta un oraș din zilele noastre, acum câteva decenii, secole sau chiar milenii. Astfel spus, internetul nu face decât să crească şi să multiplice ocaziile oferite celor care îl accesează. Sunt stimulate astfel imaginația, creativitatea, chiar şi anticipația. Explorând lumea creată de calculator și internet, educabililor le este oferită șansa de a-şi îmbogăți vocabularul, sau acolo unde este trebuință de a aprofunda unele cunoștințe. (Ioan Cerghit, 2002, p.122)
Însă dincolo de avantaje, internetul cunoaște și dezavantaje, care dacă nu sunt cunoscute și controlate, pot deveni foarte periculoase. Cât de intense și de dese sunt acestea, rămâne încă un subiect de discuție între specialiști. Până la momentul actual s-au conturat câteva dintre aceste neajunsuri. Printre acestea, într-o ordine aleatorie, enumeram:
- Riscul de a se pierde competențele de comunicare directă cu celălalt. Acesta intervine chiar și datorită faptului că internetul a permis crearea unor noi forme de comunicare, dar dispare încet încet folosirea argumentării şi contraargumentării
- Riscul de a se reduce aptitudinile de exprimare și argumentare verbală a elevilor;
- Dacă discutăm de dezavantajele produse sistemului de învățământ, atunci nu putem să nu amintim izolarea elevului de colegii sau față profesorii săi;
- Generarea de efecte de înstrăinare, care mai apoi conduc la dezumanizarea actului educațional;
- În ultimă instanță un dezavantaj îl reprezintă și dimensiunea financiară. Instruirea Asistată de Calculator, deși generează economie de timp și aduce o mulțime de avantaje, necesită investiții, fie din partea statului, a școlii sau chiar directe de către elevi sau cadre didactice. (Ioan Cerghit, 2005, pp. 301)
- Costul crescut din punct de vedere financiar se datorează și nevoii de a realiza la intervale regulate de timp înlocuirea echipamentelor, datorită uzurii acesteia, sau lipsei de performanță;
- Este absolut necesară și o schimbare a sistemului de pregătire inițială și continuă a cadrelor didactice;
- Nu în ultimul rând trebuie să amintim ignoranța sau desconsiderarea de către elevi sau cadre didactice a posibilităților pe care le aduc noile mijloace informatice. (Ioan Cerghit, 2005, pp. 302)
În puține cuvinte, cel mai mare dezavantaj l-ar putea constitui acea formă de dependență creată de utilizarea îndelungată a internetului, care devine astfel o adevărată maladie. Oricât de interactiv ar fi programul, acesta nu va avea posibilitatea de a produce obiecte reale, realizând cel mult substituiri ale acestora. De aceea, încercarea de a înlocui raporturile naturale, cu unele artificiale, produse de internet, trimite inevitabil la o degradare a persoanei şi la o degenerare din punct de vedere social a acesteia. În această capcană subiecții pierd contactul cu lumea reală, care este fără îndoială mult mai complexă şi mai dinamică și care până în prezent nu a putut fi generată în mediul virtual. (Constantin Cucoș, 2006, pp. 71-72)
Dar desigur, toate aceste limite nu sunt suficiente să determine omul să renunțe pentru totdeauna la aceste instrumente. Pur și simplu, avantajele lor surclasează cu mult dezavantajele, fiind totuși necesară o anumită prudență. Trebuie create legături, între nou şi vechi, stabilirea unor echilibre între tradițional şi modern, între ceea ce este cunoscut şi necunoscut.
Bibliografie
Albulescu, Ion, Educație și mass-media, editura Dacia, București, 2003
Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative și complementare, editura Aramis, București, 2002
Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, editura Polirom, Iași, 2005
Cucoș, Constatin, Informatizarea în educație, editura Polirom, Iași, 2006
Moeglin, Pierre (coord), Industriile educației și noile media, editura Polirom, București, 2003