Burnout, starea de epuizare emoțională, fizică și mentală cauzată de stres excesiv și prelungit, sindrom profesional recunoscut oficial de Organizația Mondială a Sănătății în 2019, este una dintre problemele societății contemporane, care devine tot mai acută, odată cu trecerea timpului. Generat de diverse cauze, burnout are că simptome mai frecvente epuizarea, sentimental de neputință, detașarea de lume/ izolare, perspectiva negativă, cinica, deziluzionată asupra tuturor lucrurilor, procrastinarea, lentoarea în acțiune, sentimentul de eșec și îndoială de sine, lipsa de motivație, incapacitatea de a satisface cerințele constante și productivitate redusa, neputință de a trai sentimental împlinirii.
În întreagă lume, două treimi dintre angajații cu norma întreagă spun că au experimentat burnout la un moment dat în cariera lor, iar 36% dintre lucrători declara că organizațiile lor nu au luat nicio măsură pentru a preveni epuizarea angajaților. 57% dintre salariați afirmă că angajatorii așteaptă de la ei să fie accesibili 27/7 (conform ThriveMyWay 2022 thrivemyway.com/burnout-stats/). Odată cu epidemia Covid, lucrul de acasă a sporit procentul burnout: 86% dintre angajați au experimentat burnout-ul, numai 30% nu lucrează în weekend (cf. zippia.com/advice/remote-work-burnout-statistics).
Fenomenul burnout este cu precădere îngrijorător în rândul unor categorii profesionale (medici, piloți, profesori etc.) și în rândul tinerilor.
Tinerii sunt dornici să-și facă o cariera și pentru asta sunt dispuși la multe concesii. Ei renunță mai ușor la timpul lor liber, accepta să fie accesibili pentru angajatori oricând, nu-și cunosc propriile limite, nu stiu să aibă răbdare de sine și să spună „nu”, fără să-și dea seama că, astfel, renunță la însăși umanitatea lor.
Efectele sunt foarte grave: surmenaj, consumul de alimente nocive, droguri sau alcool, anxietate, depresie, excludere din colectivitate, sinucidere. Astfel, fără a fi considerată, deocamdată, o boală în sine, burnout poate genera însă dizabilități cronice. Din acest motiv, considerăm că burnout reprezintă o cale deschisă spre CES, spre elevi sau studenți care nu mai au putere, nu-și mai găsesc locul, sunt anxioși sau depresivi și, implicit, manifestă deficiențe sau dificultăți de învățare.
Pe de alta parte, în pofida naturii sale nocive, burnout este un proces gradual, deci poate fi prevenit. Educația nonformală reprezintă o șansă oferita tinerilor, însă nevoie de competente ale lucrătorilor de tineret în acest domeniu.
Acesta este motivul pentru care un grup de asociații din opt țări europene: Cehia, Grecia, Italia, Portugalia, Romania, Slovacia, Spania, Turcia și trei din vecinătatea Europei: Armenia, Georgia si Ucraina, am gândit un proiect Erasmus+ nr. 2022-3-RO01-KA153-YOU-000095778, BurnOut in Youngsters, care a primit finanțare de la Uniunea Europeană, pentru a dezvolta competențele și aptitudinile-cheie ale 35 de lucratori de tineret, prin intermediul unui curs de formare realizat cu mijloacele educației nonformale, în domeniul prevenirii burnout, în scopul creșterii calității muncii de tineret și al asigurării, la tineri, a unei stări de bine mintal, sufletesc și fizic.
Cursul a fost conceput pe baza unei succesiuni de activități care a urmărit parcurgerea conținutului și atingerea obiectivelor pe baza relației cauze – soluții.
Astfel, pentru a înțelege în profunzime conceptul de burnout, am identificat, formatorii și cursanții, împreună, cauzele fenomenului burnout:
- legate de muncă (munca stresanta și prea multe responsabilități, așteptări neclare sau excesiv de solicitante, mediu haotic sau de mare presiune, sarcini monotone etc.)
- legate de trăsături de personalitate (perfecționism, viziune pesimista despre sine și despre lume, incapacitatea de a delega sarcinile etc.)
- legate de stilul de viață (lipsa somnului suficient, angajarea în prea multe activități fară a accepta ajutorul de la alții, lipsa relațiilor apropiate și de susținere, absenta socializării și relaxării)
De asemenea, am descoperit care sunt efectele nocive ale epuizării ocupaționale: surmenaj, vulnerabilitate la boală, riscul de a aluneca spre alimente nocive, droguri sau alcool, anxietate, depresie.
Toate acestea bine înțelese fiind, am încercat și am reușit să aflăm cât mai multe soluții de a preveni burnout, fără a ne propune o tratare exhaustivă a subiectului. Am explorat aceste soluții cu ajutorul unor metode nonformale diverse, menite și să îmbogățească fondul de resurse al lucrătorilor de tineret. Câteva dintre aceastea sunt:
1. Recunoașterea semnelor (de către persoane, manageri, consilieri, colegi, prieteni și familie) și solicitarea de ajutor – Primul ajutor emoțional (Guy Winch) convertit în Primul ajutor pentru burnout
2. Masuri la locul de munca (feedback pozitiv și creșterea capacității angajatului de a crede în sine, gestionarea îmbunătățită a volumului de munca, încurajarea comunicării intre colegi) – exercițiu de leadership, Trening de comunicare non-agresivă
3. Creșterea încrederii de sine și primirea unui feedback pozitiv – exercițiul ”Plimbarea gratitudinii”
4. Lucrul pe tendințe perfecționiste, incapacitatea de a cere ajutor/de a delega sarcini, impulsul de a deține controlul, stabilirea limitelor – teatru forum
5. Creșterea motivației, subordonarea muncii unui scop – exercițiul ”Vizualizarea viitorului”
6. Autoreflecție, autocunoaștere – Copacul autocunoașterii
7. Crearea unui echilibru intre viață profesionala și viață privata – luarea frânei, plecarea în vacante, inclusiv hobby-uri și relaxare pentru a scăpa de rutina zilnica (tehnici de relaxare) – baia de pădure
8. Puterea/ inteligența de a stabili limite și a spune “NU” – experiment social
9. Descoperirea puterii lui ”împreună” – exercițiul ”Zarurile emoțiilor”
10. Dezvoltarea creativității – ateliere: colajul ”Avatarurile bufniței” și fotografii alb-negru
Cursul s-a încheiat cu o campanie de conștientizare a pericolelor burnout-ului realizată atât la Colegiul Național „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, cât și pe străzile orașului.
Au fost zile dense, în care s-a învățat mult, s-au schimbat idei, s-au întâlnit culturi diferite. Altfel spus, am trăit o experiență Erasmus+ de neuitat și am avut sentimentul împlinirii, firesc la cei care, într-o lume în care tinerii au atâta nevoie de ajutor, li-l putem oferi, ca rezultat al muncii noastre.