Ce este și cine este implicat in bullying? Bullying este un comportament repetitiv și intenționat de rănire a unei persoane sau a unui grup de persoane, în care relația implică un dezechilibru de putere. Bullying-ul poate fi fizic, verbal sau psihologic și poate avea loc față în față sau online.
În general, incidentele de bullying implică trei roluri diferite: inițiatori (cei care fac bullying), ținte (cei care sunt victime ale bullying-ului) și martori (cei care asistă la bullying). Inițiatorii fac bullying pentru a obține statut și recunoaștere din partea colegilor lor. Comportamentul lor de bullying este întărit atunci când intimidează țintele și când grupul de colegi colaborează prin faptul că nu îi provoacă pe inițiator sau nu raportează bullying-ul personalului. Bullying-ul poate fi recompensat, crescând statutul social al inițiatorului și scăzând statutul social al țintei. Cultura unei școli va influența în mare măsură măsura în care acest lucru se întâmplă.
Este important să se acorde atenție comportamentului martorilor în cadrul școlilor. Martorii pot fi influențatori puternici – modul în care reacționează poate încuraja sau inhiba cei care fac bullying. Există trei tipuri principale de martori: urmăritori (asistenți) – nu inițiază, dar iau un rol activ în comportamentul de bullying, susținători (reinforțatori) – nu atacă activ ținta, dar oferă feedback pozitiv inițiatorului, oferind o audiență prin râs și alte gesturi încurajatoare, apărători – nu le place bullying-ul și încearcă să ajute ținta prin intervenție, obținerea de sprijin din partea profesorilor (folosind safe telling) sau oferind sprijin direct țintei, outsideri – stau departe, nu iau nicio parte cu nimeni sau nu se implică activ, dar permit bullying-ul să continue prin “aprobarea lor tăcută”
Fenomenul de bullying este foarte răspândit atât în școlile din România, cât și la nivel mondial. Conform Asociației Americane de Psihologie, bullying-ul este o formă de comportament agresiv, în care o persoană provoacă, în mod intenționat și repetat, un disconfort unei alte persoane. Acesta poate fi fie sub formă de contact fizic, cuvinte adresate sau acțiuni mai subtile. Deși fenomenul este mai răspândit în rândul copiilor, bullying-ul poate avea loc și în cazul adulților.
Agresorul poate fi oricine care intenționează să rănească sau să facă rău altcuiva. În cazul bullying-ului, agresorii sunt cei care inițiază comportamentul de bullying. Aceștia pot fi colegi de clasă, prieteni, frați sau surori, părinți sau chiar profesori.
Tipuri de bullying
Bullying-ul poate lua mai multe forme, inclusiv:
- Bullying fizic: implică utilizarea forței fizice pentru a răni sau a intimida o persoană. Exemple includ lovirea, împingerea, scuiparea sau forțarea cuiva să facă ceva împotriva voinței sale.
- Bullying verbal: implică utilizarea cuvintelor pentru a răni sau a intimida o persoană. Pot fi: insultele, amenințările, poreclele și glumele jignitoare.
- Bullying psihologic: implică utilizarea comportamentelor non-verbale pentru a răni sau a intimida o persoană. Se referă la comportamente precum ignorarea, excluderea, propagarea de zvonuri și intimidarea prin priviri.
- Bullying relațional: implică utilizarea relațiilor sociale pentru a răni sau a intimida o persoană. Exemple includ excluderea socială, manipularea relațiilor sociale și amenințarea cu pierderea prietenilor.
- Bullying cibernetic: implică utilizarea tehnologiei pentru a răni sau a intimida o persoană. Exemple includ hărțuirea online, amenințările prin mesaje text sau prin e-mail și distribuirea de informații false despre cineva pe rețelele sociale.
- Bullying sexual: implică utilizarea comportamentelor sexuale pentru a răni sau a intimida o persoană. Exemple: atingeri neplăcute, comentarii sexuale și hărțuire sexuală[4].
Este important să se înțeleagă că aceste tipuri de bullying pot fi combinate și că pot fi dificil de identificat. De asemenea, este important să se înțeleagă că bullying-ul poate avea loc în orice mediu social, nu doar în școli.
1. GRADINARU, C., STANCULEANU, D., MANOLE, M. Bullying-ul în rândul copiilor, Studiu sociologic la nivel național, Organizaţia Salvaţi Copiii . București : 2016. 4,5, 9,29,30-32 p.
2. MITULESCU, S., SCODA, A. D., ȘANDRU, I., ZAMBETA, E. Violența școlară. Bucuresti : 2005- 2006. ISBN 978-973-7714-80-0 3
3. DUMITRAȘCU, M.M. Efectele fenomenului de bullying. În: Edufor Future – educație și formare pentru viitor, Nr. 6/ decembrie 2021, pg. 39.
4. VINNEY, C. What Are the Different Types of Bullying? În: Verywell Mind, Nv. 2021. Online: https://www.verywellmind.com/what-are-the-different-types-of-bullying-5207717