Fenomenul bullying-ului este tot mai prezent în școlile din România, manifestându-se prin excludere, jigniri și umilirea colegilor percepuți ca fiind diferiți. În cele ce urmează, voi analiza o scenă reprezentativă de bullying emoțional, reflectând dinamica dintre agresori și victimă, dar și efectele comportamentale și emoționale asupra fiecăruia dintre ei.
„Cuvintele dor mai tare decât loviturile. Se lipesc de suflet și lasă urme greu de șters.”
Tot mai frecvent în școala românească apar devieri comportamentale între copii, consecință firească a statutului social al părinților sau a celui material. Orice grup creat pe baza unor relații ce vizează aceste aspecte rămân grupuri închise, nepermițând „unor corpuri străine” să le perturbe armonia.
În cadrul acestui grup, unul este „masculul alfa”, iar ceilalți sunt executanții docili și susținători ai șefului. Situația prezentată reflectă tocmai o astfel de situație. Din aspectul lor fizic, reiese că cele trei fete provin din medii considerate „elevate” și înțelegera dintre ele pare bine cimentată. Din poziția trupurilor, este evident că blonda pare a fi „masculul alfa” și ea va fi cea „obligată” să apere integritatea grupului.
Apropierea șovăielnică, dar întreagă de încredere în valorile morale ale societății, a celeilalte fete le dă ocazia celor trei să-și antreneze superioritatea. Una dintre susținătoare, cea brunetă, afișează stupoarea produsă de îndrăzneala intrusei de a se crede capabilă să stea alături de ele. Impulsul de a o jigni le pune pe toate trei în mișcare, iar privirea triumfătoare a blondei relevă satisfacția că a reușit s-o înjosească pe fata singură și, în același timp, se simte măgulită de reacția adepților, în vreme ce intrusa se simte umilită.
Dintr-o dată, timpul pare a se încovoia, zâmbetul dispare de pe buze, iar privirea se îndreaptă către pământ, semn al abandonului. Gesturile și comportamentul celor trei sunt forme de bază ale bullying-ului emoțional, căci se dovedește încă o dată că discrepanțele dintre copii apar de la vârste fragede și se mențin pe tot parcursul vieții. Fata învinsă va reuși cu greu să-și regăsească echilibrul psihic și să lupte cu astfel de găști închegate pe false valori morale.
Indicatori ai bullying-ului emoțional:
- Este deseori singur și exclus de colegi;
- Este jignit, ironizat, ridiculizat;
- Devine retras, pare trist, abătut;
- Refuză să spună ce nu este în regulă;
- Somatizează (dureri fizice provocate de stres emoțional);
- Scade interesul pentru școală;
- Se izolează social și familial.
Comportamentele agresorului:
- Domină, controlează, jignește;
- Refuză autoritatea adulților;
- Împărtășește opinii negative despre colegi/ profesori;
- Minte, manipulează, manifestă izbucniri de furie.
Concluzie
Astfel de comportamente trebuie recunoscute timpuriu, pentru a putea fi oprite. Este important ca profesorii, părinții și colegii să creeze un mediu sigur, bazat pe empatie și incluziune. Copiii au nevoie să fie auziți, sprijiniți și respectați, iar orice formă de agresiune trebuie să primească un răspuns ferm, dar empatic.
Motivarea alegerii temei
Am ales să scriu despre bullying emoțional pentru că este o realitate prezentă, adesea ignorată, în multe colectivități școlare. În calitate de cadru didactic și observator atent al interacțiunilor dintre copii, am simțit nevoia să dau glas unor experiențe care se întâmplă frecvent, dar care rămân tăcute. M-a durut să văd cum un cuvânt poate tăia mai adânc decât o palmă și cum privirile pot exclude mai mult decât ușile închise.
Tema mi-a fost sugerată de o scenă care m-a impresionat profund – un moment în care superioritatea afișată și prietenia falsă au distrus în câteva secunde încrederea unui copil. De aceea, am simțit că trebuie să scriu cu sinceritate, din perspectiva unui martor, dar și cu responsabilitatea unui educator care vrea să facă diferența.
Comentariu personal
Consider că educația emoțională ar trebui să fie o prioritate în școală, iar prevenirea bullying-ului să nu mai fie tratată doar teoretic sau ocazional, ci cu implicare constantă. Am ales să redau această situație într-un mod realist, tocmai pentru a arăta că astfel de episoade nu sunt ficțiune – ele se întâmplă în fiecare zi, în curtea școlii, pe holuri, în pauze.
Sper ca această lucrare să deschidă o discuție sinceră despre cum putem crea medii sigure pentru toți copiii – în care „masculii alfa” să nu mai fie glorificați, iar „intrusul” să fie privit cu empatie, nu cu dispreț.
Bibliografie
• Olweus, Dan. Bullying at School: What We Know and What We Can Do. Wiley-Blackwell, 1993.
• Voiculescu, Anca. Ghid de prevenire a bullying-ului în școli, Editura Didactică, 2020.
• Ministerul Educației și Cercetării. Strategia Națională privind prevenirea fenomenului de bullying, 2021.
• Observație personală, scenariu inspirat din realitatea școlii românești.