Procesul de învățământ și actul învățării au fost schimbate și regândite odată cu introducerea internetului și a tehnologiilor moderne. Prin aceste modificări s-a urmărit o creștere a eficienței activităților de învățare dar și dezvoltarea competențelor de comunicare şi studiu individual.
Cadrele didactice trebuie specializate și instruite iar ca orice altă metodă de învăţare şi cea asistată pe calculator prezintă avantaje: stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă; motivarea elevilor în procesul de învăţare prin prelucrarea rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele; aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor și asigurarea unui feed-back permanent din partea profesorului.
Cu toate acestea avem şi dezavantaje: folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităţilor practice; individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului profesor – elev; folosirea necorespunzătoare a calculatorului în timpul orelor poate provoca plictiseală, monotonie.
Tehnologia modernă poate fi folosită în anumite activități didactice sub forma unor secvențe de pregătire pentru transmiterea informaţiilor, în rezolvări de exerciţii şi probleme, pentru aplicaţii practice, simularea unor jocuri didactice, evaluarea rezultatelor învăţării şi autoevaluare.
Ceea ce este nou în folosirea calculatorului ca mijloc de învăţământ, faţă de celelalte mijloace didactice, este caracterul interactiv al procesului învăţării. Oricare ar fi domeniul de utilizare a calculatorului în instruire, acesta nu înlătură celelalte mijloace aflate în recuzita de lucru a cadrului didactic. Calculatorul este un mijloc didactic care se integrează în contextul celorlalte mijloace, amplificându-le valenţele instructiv-formative, completându-le atunci când este necesar.
Introducerea calculatorului în procesul didactic şi învăţarea asistată de calculator prefigurează doar schimbări calitative în tehnologia didactică, domeniu care asigură scurtarea timpului de evaluare obiectivă a calităţilor mijloacelor de învăţământ şi a metodelor. În contextul actual de învățare exclusiv online, tehnologia modernă și competențele tehnice devin un necesar. Abia acum se văd roadele orelor de informatică urmate în cadrul opționalelor dar și măiestria, creativitatea și capacitatea de adaptare a elevilor și a profesorilor deopotrivă. Ca orice lucru nou acesta a fost privit ca o provocare, iar unii au făcut față, alții au avut nevoie de îndrumare.
Teoretic, și privind lucrurile în ansamblu, modalitatea de lucru online a prezentat multiple avantaje:
- a fost evitat bullyingul, o problemă tot mai intensă în școli și licee;
- copiii s-au obișnuit mai bine cu tehnologia, au descoperit programe utile, totul a fost mai interactiv, anterior, copiii de vârste mai mici erau obișnuiți mai degrabă cu jocurile pe smartphone și pe tabletă, mai puțin cu programele, browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului desktop;
- s-a pus mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică, iar folosind resurse adecvate, totul s-a facut mai simplu, completând de exemplu în programe care permit chiar evaluarea instant;
- copiii au fost mai odihniți având acces la resursele educaționale după un program mai flexibil;
- programele și alte resurse digitale interactive, avizate de sistemul educațional au fost folosite pentru a uniformiza modul de predare;
- părinții au avut acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, au fost la curent, cu adevărat, cu situația școlară a copilului;
- copiii nu au mai lipsit de la ore dacă au fost supravegheați acasă de un adult; s-au utilizat simplu variantele de manuale digitale.
Totuși, în realitatea actuală aceste avantaje și beneficii ale învățării online se transformă foarte ușor în dezavantaje:
- lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme printr-un deficit de dispozitive, dar și conexiuni suficient de bune, mai ales în contextul aglomerării rețelelor;
- lipsa posibilității notării adecvate si a testării eficiente;
- mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online de tip Zoom, iar „școlarizarea” acestora se face de obicei pe cont propriu, un proces lent și care depinde de fiecare;
- unii nu au spații potrivite pentru învățat online în locuințele mici, mai ales unde sunt mai mulți copii în familie și în special în mediul rural, în familii foarte sărace;
- copiii nu se concentrează la lecțiile online în condițiile în care nu sunt supravegheați permanent de profesor, iar la lecțiile live pot opri camera sau/ și microfonul de pe dispozitivul pe care îl folosesc;
- se pune mai multă presiune pe elev, trebuie să depună mai mult efort decât era obișnuit la școală, unde primea totul pasiv acum fiind obligat adesea să studieze și să descopere singur, ceea ce pentru mulți elevi este extrem de dificil.
Din studii știm că un factor important în procesul de învățare este inteligența emoțională și cu cât izolarea copiilor durează mai mult iar dezvoltarea socială stagnează cu atât învățarea va avea de suferit mai mult și va fi foarte greu de recuperat și remediat.