Studiul de caz presupune confruntarea elevilor cu o situație din viața reală, având ca scop observarea, înțelegerea, analiza, interpretarea sau chiar soluționarea cazului. Un caz este o situație tipică, fiind semnificativ pentru un anumit aspect (Crețu și Nicu, 2004). Studiul de caz reprezintă o metodă de cercetare ce permite confruntarea directă a elevilor cu o situație reală, facilitând în acest fel cunoașterea inductivă. Acesta poate fi folosit atât cu scopul dobândirii de către elevi a unor noțiuni teoretice, dar mai ales studierea unor situații concrete, particulare, reprezentând în acest fel o modalitate foarte eficientă de apropiere a procesului instructiv-educativ de contextul extrașcolar (Ionescu și Bocoș, 2017).
Pentru a putea fi utilizat în procesul de învățare, metoda studiului de caz trebuie să îndeplinească o serie de caracteristici.
În primul rând, cazul trebuie să fie ales cu grijă, astfel încât acesta să sprijine elevii în procesul de instruire. În al doilea rând, trebuie să se stabilească foarte clar care este rolul acelui caz în lecția în care este utilizat. De asemenea, este necesar să se valorifice la maximum valențele educative ale cazului prezentat, iar gradul de dificultate al acestuia să fie pe măsura puterii de înțelegere a elevilor. Nu trebuie omis faptul că pentru a avea o eficiență crescută elevii trebuie să fie obișnuiți cu această metodă didactică (Marinescu, 2018).
În utilizarea acestei metode, atât profesorul cât și elevii trebuie să parcurgă mai multe etape.
Profesorul identifică o situație ce poate reprezenta un caz și o prezintă în fața elevilor, pentru a-i familiariza cu aceasta. De asemenea, profesorului îi revine sarcina de a organiza și coordona procesul de analiză a cazului, de a încuraja discuțiile între elevi cu scopul elaborării unor soluții pertinente cu privire la problema abordată (Crețu și Nicu, 2004).
Profesorul trebuie să conducă întreaga activitate didactică în care se aplică metoda studiului de caz, astfel încât eficiența acesteia să fie cât mai mare, oferind elevilor în același timp oportunitatea de a realiza un exercițiu autentic bazat pe căutare de informații, lucru în echipă, realizarea anumitor descoperiri și soluții, precum și un cadru pentru argumentarea soluțiilor găsite (Ionescu și Bocoș, 2017).
După ce s-au familiarizat cu cazul propus de către profesor, elevii trebuie să înceapă analiza acestuia. Un aspect demn de menționat în acest context este că pentru elaborarea unor soluții cu privire la cazul analizat elevii trebuie să-și procure informații fie prin studierea unor surse bibliografice sau documentare practică, fie prin întrebări adresate direct profesorului. Ulterior, aceștia stabilesc variantele de soluționare a cazului, aleg varianta cea mai potrivită și poartă discuții referitor la aceasta (Ionescu și Bocoș, 2017).
Aplicarea metodei studiului de caz în cadrul procesului instructiv-educativ are valențe multiple.
Această metodă este o modalitate de apropiere a procesului educativ de modelul vieții și al practicii, având o mare valoare euristică. Totodată, elevii deprind competențe de colectare a informațiilor, de selectare și operare cu acestea, dar și cu elaborarea deciziilor și argumentarea acestora.
Studiul de caz are un puternic caracter formativ datorită acțiunilor de studiere a situațiilor tipice, a cazurilor, din mai multe puncte de vedere, precum și de căutare și găsire a cât mai multor soluții optime. Un alt avantaj al aplicării metodei rezultă din faptul că aceasta conferă premisele unui învățământ activ, deoarece elevii sunt puși în situația de a-și argumenta ipotezele emise și de a participa într-un mod activ la soluționarea cazului prin aflarea opiniilor celorlalți colegi și discutarea acestora, în vederea alegerii unei soluții optime (Ionescu și Bocoș, 2017).
Metoda studiului de caz poate fi utilizată cu succes în lecțiile de biologie, datorită caracterului aplicativ pe care aceasta îl are. Metoda poate fi folosită atât în cazul claselor de gimnaziu, cât și celor de liceu pentru studierea botanicii, zoologiei, ecologiei sau geneticii.
În cele ce urmează, vor fi exemplificate câteva modalități de aplicare a studiului de caz la disciplina biologie.
În cadrul unei lecții de ecologie, în care profesorul prezintă aspectele negative ale poluării asupra mediului înconjurător, se poate lua în analiză un caz particular de poluare a unui lac, a unei păduri sau a unei localități. Elevii vor fi implicați în identificarea surselor de poluare din zona respectivă, precum și în găsirea de soluții cu scopul reducerii impactului negativ al poluării din acea zonă.
În urma acestui exercițiu, elevii îți îmbogățesc cunoștințele cu privire la efectele negative ale poluării asupra mediului înconjurător și își dezvoltă un comportament ecologic, în armonie cu natura.
Un alt exemplu de aplicare a metodei studiului de caz poate fi studierea conceptului de biodiversitate. Profesorul prezintă zone cu biodiversitate crescută, respectiv scăzută și propune un studiu de caz asupra unei zone cu biodiversitate scăzută dintr-o zonă cunoscută de elevi.
În acest sens, elevii trebuie să identifice cauzele care au dus la scăderea biodiversității din acea zonă și să găsească soluții optime pentru creșterea și protecția biodiversității locale.
În cadrul lecțiilor de fiziologie vegetală, metoda studiului de caz poate fi folosită pentru identificarea modului în care acționează factorii interni și externi asupra fotosintezei, respirației, circulației și excreției la plante.
De asemenea, în lecțiile de genetică, studiul de caz poate fi utilizat de exemplu pentru identificarea cauzelor care duc la apariția bolilor genetice, respectiv a influenței factorilor mutageni asupra organismului uman.
În predarea lecțiilor care vizează elementele de igienă și patologie umană, studiul de caz este o metodă foarte eficientă. Prin aplicarea acestei metode, elevii se vor familiariza cu noțiunile de patologie umană, își vor dezvolta orizontul cu privire la cauzele care duc la apariția bolilor, manifestările acestora, precum la modalitățile de prevenire ale bolilor studiate.
Un aspect deosebit de important este faptul că prin descoperirea prin efort propriu a acestor aspecte, elevii tind să aibă un comportament care să prevină apariția bolilor și care să le mențină un organism sănătos.
Totodată, metoda este eficientă și în cazul unei lecții de ecologie în care se urmărește discutarea schimbărilor climatice și a efectelor acestora asupra mediului și societății umane.
O modalitate de aplicare a metodei poate fi următoarea: profesorul prezintă noțiuni generale privitoare la schimbările climatice și propune elevilor un studiu de caz referitor la schimbările în manifestările meteorologice și caracteristicile anotimpurilor din ultimii ani în comparație cu deceniile trecute din zona lor.
Pe baza bibliografiei de specialitate pe care o consultă, elevii identifică manifestările pe care le au schimbările climatice și propun soluții pentru reducerea efectelor negative ale acestora.
Consider faptul că educația ecologică ocupă un loc important în formarea elevilor din zilele noastre. Adoptarea de către elevi a unui comportament ecologic, precum și conștientizarea importanței pe care o are protecția și conservarea naturii sunt aspecte foarte importante în condițiile actuale.
În concluzie, metoda studiului de caz este utilă în cadrul lecțiilor de biologie, caracterul formativ și aplicativ al acesteia fiind aspecte care o recomandă pentru utilizarea de către profesori și elevi.
Bibliografie
• Crețu, D., Nicu, A. (2004). Pedagogie și elemente de psihologie pentru formarea continuă a cadrelor didactice. Sibiu: Editura Universității „Lucian Blaga”;
• Ionescu, M., Bocoș, M (coord), (2017). Tratat de didactică modernă. Ed. a 2-a, rev. Pitești: Ed. Paralela 45;
• Marinescu, M. (2018). Didactica biologiei. Teorie și aplicații. Pitești: Editura Paralela 45.