În această lucrare, voi analiza cultura organizației școlare, luând ca reper instituția unde am fost profesor de matematică mai mulți ani.
Elemente | Manifestări concrete | Interpretări |
Simboluri | 1.Ecuson
2.Cancelaria școala mică – spațiul este mai mult formal deoarece în acea încăpere încap doar câteva persoane și destul de înghesuite. 3.Sala EURO școala mare – este un spaţiu mai mare dedicat întâlnirilor profesorale, dar și activităților școlare.
4.Biroul directorului – este așezat la parter, vizibil, la intrarea în unitatea de învățământ, biroul fiind împărțit cu directorul adjunct. |
1. Ecusonul este un simbol distinctiv pentru ca elevii să poată fi mult mai ușor identificați cărei unități de învățământ aparțin.
2. Cancelaria școala mică – în viziunea mea, acest lucru semnifică că timpul petrecut la școală trebuie să fie mai mult în preajma elevilor. 3.Amfiteatru școala mare – acest lucru reprezintă un respect deosebit acordat educației și faptul că , în aceste timpuri în care educația trece prin grele încercări, educația primează.
4. Având în vedere că biroul este așezat la parter, vizibil, la intrarea în unitatea de învățământ, acest lucru semnifică vizibilitate și disponibilitate, directorul fiind persoana de încredere căreia i se pot comunica toate problemele și care poate ajuta organizația prin consiliere și soluții pozitive, iar prin faptul că împarte biroul cu directorul adjunct, este un semn al colaborării. Din punct de vedere al spațiului dedicat biroului personal, acest lucru ne poate spune că o caracteristică a personalității directorului este modestia. Această caracteristică poate fi observată și prin faptul că spațiul destinat biroului a fost cedat şi directorului adjunct, ceea ce ne poate spune că oricând se cedează în favoarea colaboratorilor, certificându-ne din nou că în această organizație primează educația. |
Modele comportamentale, vestimentare, atitudini fizice
|
În categoria modelelor vestimentare, regăsim:
1.Uniforma – elevii de la ciclul primar au uniforma specifică clasei, fiecare uniformă identificându-se şi cu dascălul de la clasă, iar cei de la gimnaziu au ca și cod vestimentar o uniformă comună compusă din bluză albă și pantaloni negri şi vestă roşie.
2.Vestimentația profesorilor este una tradițională, clasică.
Din categoria modelelor comportamentale regăsim: 1.Modalitatea de transport a rechizitelor : elevii își duc și își aduc rechizitele în ghiozdane, iar cei de la ciclul primar le au identice, fiind oferite printr-un program de primăria Ploieşti(această modalitate de transport a rechizitelor o întâlnim atât la ciclul primar, cât și la ciclul gimnazial ). 2.Efectuarea serviciului pe școală de către profesori. Aceștia își petrec foarte mult timp printre elevi în timpul pauzelor, chiar dacă nu sunt responsabili cu efectuarea serviciului pe școală în ziua respectivă.
|
1. În primul rând, uniforma reprezintă uniformizare, adică o egalitate care să estompeze discrepanța dintre clasele sociale, dar induce și un comportament adecvat ceea ce va genera respect față de instituția de învățământ.
Diferența dintre cele două coduri vestimentare aferente cele două cicluri gimnaziale, reflectă și faptul că elevul va putea fi mult mai ușor identificat în cazul vreunui eveniment neplăcut. 2. Având în vedere că vestimentația profesorilor este una tradițională, clasică putem conchide faptul că , prin modelul pe care îl generează, profesorul fiind atît un model cât și un modelator educațional, acesta induce un sentiment de sobrietate, corectitudine și respect față de instituția pe care o reprezintă și de tot ceea ce implică această instituție din punct de vedere al formării modelelor educaționale.
1.Dacă privim dintr-un unghi, putem conchide că această modalitate de transport a rechizitelor (rechizitele sunt transportate cu ajutorul ghizdanelor și nu a servietelor, reflectă situația financiară a părinților care fac eforturi mari pentru a-și menține copiii la școală. În schimb, dacă privim din celălalt unghi, putem spune că această situație îi face să acorde mai mult respect instituției educaționale. 2. Efectuarea serviciului pe școală de către elevi și profesori descrisă la acest punct demonstrează că există o preocupare pentru siguranța elevilor și pentru prevenirea apariției unor situații negative. |
Ritualuri şi ceremonii (de trecere, de întărire, de integrare, de reînnoire)
|
1.Concursul interjudețean de matematică “Generaţia XXI“.
2.Banchetul de finalizare a ciclului gimnazial.
|
1. Regulile privind organizarea și participarea la acest concurs sunt foarte bine stabilite și se desfășoară anual( în aceeași perioadă a anului )ceea ce presupune seriozitate, devotament față de instituție și tot ceea ce implică aceasta, integritate din partea instituției educaționale organizatoare.
2.Tipologia acestui banchetul este asemănătoare tipologiei serbărilor organizate în cadrul unității de învățământ existând un program artistic cu mult conținut muzical, poetic și literar, susținut de către elevi. În viziunea mea, acest lucru presupune însușirea respectului pentru frumos într-o societate în care reprezentația frumosului este distorsionată cu tendințe a se găsi și regăsi din ce în ce mai rar. |
Eroi
|
· Pot fi considerați eroi toți profesorii care lucrează cu clase numeroase, peste 35.
· Eroi sunt și profesorii care conduc clase dificile. |
Profesorii scolii fac si apostolat.
|
Mituri
|
· Foștii directori – stilurile lor de conducere
· Profesorul de ed. tehnologică – „oaia neagră”a școlii
· Fondatorul Școlii „Scorțeanu”
|
· Poveștile legate de foștii directori sunt depănate cu ocazia „Zilelor școlii”
· Deși comportamentul nepotrivit a influențat negativ generații la rând de elevi și părinții acestora, nu s-a luat nicio măsură.
· Boierul Scorțeanu a ridicat localul din str. Stadionului, nr. 19, din fonduri personale, în amintirea fiului său. În actul de donație e specificat ca acest local să fie destinat numai educației și culturii. |
Norme
|
Din cadrul normelor în școală fac parte norme formale și norme informale.
Norme formale: 1. Efectuarea serviciului pe școală de către elevi și profesori. 2.Punctualitatea. 3.Respectarea termenelor limită. 4.Rigurozitatea.
Norme informale: Crearea unui program flexibil pentru ultima zi de școală. |
1. Profesorii își petrec foarte mult timp printre elevi în timpul pauzelor chiar dacă nu sunt responsabili cu efectuarea serviciului pe școală în ziua respectivă.Efectuarea serviciului pe școală de către profesori descrisă la acest punct demonstrează că există o preocupare pentru siguranța elevilor și pentru prevenirea apariției unor situații negative.
2. Punctualitatea reprezintă punctul forte al unui sistem educațional și de aceea aceasta tinde să devină o caracteristică pentru că denotă și formează principii legate de seriozitate, corectitudine și respect. 3. Pentru această normă se poate spune același lucru și anume că denotă și formează principii legate de seriozitate, corectitudine și respect. 4. Rigurozitatea, de asemenea, denotă și formează principii legate de seriozitate, corectitudine și respect, de aceea pentru aplicarea acestor norme elevii respectă efectuarea serviciului pe școală, elevii nu ies din curtea școlii pe timpul pauzelor. Datorită existenței unor astfel de norme, se creează o coeziune a grupului și o comunicare mai eficientă și, în acest fel, organizația devine mai solidă.
|
Valori
|
1. La nivelul acestei organizații se regăsește o cultură unitară și anume că nu sunt conflicte între cadrele didactice de la ciclul primar și cele de la ciclul gimnazial.
Deviza școlii, precizată în festivitățile importante și la care ne raportăm la început și la sfârșit de an este: Pentru noi, succesul a devenit o obligație.
2. Organizația se axează foarte mult pe integrarea romilor.
|
1. La nivelul acestei organizații nu sunt conflicte între cadrele didactice de la ciclul primar și cele de la ciclul gimnazial factorii fiind diverși . Pe de o parte, un factor ar fi programul: programul ciclului primar nu se suprapune cu cel de la ciclul gimnazial. Pe de altă parte, nu mai intervin diferențele de salarizare între cadrele didactice de la cele două cicluri, deoarece tendința este ca și cadrele didactice de la ciclul primar să aibă studii superioare. Un al treilea factor ar fi și faptul că, în prezent, cadrele didactice de la ciclul gimnazial susțin ore și la ciclul primar și , astfel, au multe proiecte împreună. De altfel, în prezent, unitatea de învățământ creează, coordonează și susține colaborarea pe proiecte implicând cadrele didactice de la ambele cicluri școlare.
Din păcate, nu succesul colectiv este vizat, ci mai degrabă succesul personal, prin comparație cu colegii de catedră sau de la clasa paralelă.
2. Când spun că organizația se axează foarte mult pe integrarea romilor, mă refer la faptul că pentru îmbunătățirea situației romilor se numără programe educaționale care susțin accesul la educație. O serie de programe au fost derulate și dezvoltate, în scopul reducerii abandonului școlar al copiilor din comunitățile cu romi care se confruntã cu problema abandonului școlar. Acestea au demonstrat importanța adaptării conținutului educațional la particularitățile copiilor – vârstă, mediul familial, particularitățile comunității – valorizarea potențialului intelectual și motivațional al copiilor și importanța abordării interculturale în educație. |
Credinţe
Înţelesuri
|
Motto-uri:
1.“Cine deschide poarta unei școli, închide o închisoare“ Victor Hugo
2. “Educaţia este un vaccin contra violenţei“ ,Edward James Olmos
3. “Scopul educației este să înlocuiască o minte goală cu una deschisă“, Malcom S.Forbes
4.“Natura ne aseamănă, educația ne deosebește “, Confucius
Efectivele numeroase din ciclul primar vor asigura în permanență stabilitatea catedrelor în ciclul gimnazial, migrația copiilor spre licee, la clasa a V-a, nefiind o amenințare. Școală europeană – este ridicată în acest rang pentru o perioadă limitată de timp prin implicarea în activități internaționale. |
1. Recunoscută ca o componentă a activităţii educative din cele mai vechi timpuri, educaţia intelectuală transmisă prin intermediul școlii contribuie,cu ajutorul valorilor selectate, prelucrate şi transmise sub formă de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, la formarea şi dezvoltarea personalităţii raţionale, la perfecţionarea capacităţilor intelectuale, la formarea mobilurilor care declanşează şi susţin activitatea de cunoaştere, așadar stimulează dezvoltarea intelectului ceea ce face ca omul să gândească și să se gândească foarte mult înainte de a acționa . În acest context, se previn acțiuni necugetate, pentru că omul care nu a avut parte de educație, recurge la cel mai simplu și cel mai primar mod de rezolvare a unui conflict – răspunde cu violență.
3. Nu se exagerează cu nimic când afirmăm că educaţia are un rol vital în viaţa unei persoane. În afara motivului simplu de a studia din greu la şcoală pentru a putea obţine un loc de muncă bun mai târziu, educaţia îi permite unui copil să exploreze şi să interacţioneze cu lumea înconjurătoare, să înţeleagă şi să empatizeze cu alte persoane şi popoare, să adopte o gândire critică şi să conteste, să-și pună întrebări. 4. Acest citat se referă la faptul că ne asemănăm prin natura noastră umană, dar educația care ne caracterizează pe fiecare, de fapt ne deosebește. Cu toții avem aceeași structură, aceeași compoziție însă ceva ne facem să fim diferiți și anume educația. Dar ce înseamnă să fii educat? Ce înseamnă să te comporți ca un om educat? La ce ne ajută educația? Educația este procesul prin care trecem încă din primele luni de viață și ,în prima fază, părinții sunt cei cu care socializăm ,apoi suntem integrați fie la creșe, fie la grădinițe și în cele din urmă la școală și , astfel,treptat, treptat suntem învățați cum să ne comportăm, cum să vorbim, cum să mâncăm civilizat. Astfel că fiecare individ ajuns la o vârstă, va reprezenta o parte din natură și , deci nu trebuie uitat niciodată că numai noi suntem singurii responsabili de tot ce ni se întâmplă acum, căci tot ce se întampla nu este altceva decat o alegere facută de liberul nostru arbitru, ieri.
Locul de profesor în această școală este sigur
Se pierde din vedere prestația din ora de curs care nu întotdeauna se ridică la standardul de calitate vizat de școala românească. |
Bibliografie
1. Manual de management educaţional, Editura ProGnosis, Bucureşti, 2000.